ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1603/2019

HOTĂRÂRE

02.10.2019

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1603/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești, la data de 22.06.2018 sub nr. x/2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B. SRL, obligarea acesteia la plata sumei de 21143 RON, reprezentând contravaloare reparații daune produse prin accidentul din data de 23.06.2016, ce fac obiectul dosarului de daună RO 1472/16/CR/CO, actualizat la zi prin calculul dobânzii legale; obligarea pârâtei la plata de penalități în cuantum de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, calculate de la data care trebuia să-și îndeplinească obligația, cu cheltuieli de judecată.

Prin Sentința nr. 1.147/21.02.2019, Judecătoria Pitești, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 4 București, reținând că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 107 coroborate cu dispozițiile art. 115 alin. (1) C. proc. civ., competența aparținând instanței în a cărei rază teritorială își are sediul pârâta, respectiv, București.

Prin Sentința nr. 6.054/16.05.2019, Judecătoria Sector 4 București, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești, a constatat ivit conflictul de competență și a înaintat dosarul pentru soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

S-a reținut că, prevalându-se de dispozițiile articolului 116 C. proc. civ., reclamantul a învestit instanța în circumscripția căreia se află locul unde s-a produs riscul asigurat, și anume localitatea Cocu, ce se află în circumscripția Judecătoriei Pitești.

Chiar dacă Judecătoria Pitești, nu ar fi fost competentă teritorial, deși domiciliul pârâtului se află în circumscripția teritorială a sectorului 4 al municipiului București, acesta nu a invocat excepția necompetenței teritoriale în prezenta cauză, situație față de care, potrivit dispozițiilor imperative ale art. 130 alin. (3) C. proc. civ., raportate la dispozițiile art. 131 din același cod, instanța nu putea invoca din oficiu o competență teritorială de ordine privată (cum este cea reglementată de art. 107 C. proc. civ.), ci, față de pasivitatea pârâtului în prezentul proces, trebuia să se declare legal învestită de către reclamant, cu judecarea prezentei cereri.

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești, pentru următoarele argumente:

Potrivit art. 115 alin. (1) C. proc. civ., "În materie de asigurare, cererea privitoare la despăgubiri se va putea face și la instanța în circumscripția căreia se află: 1.domiciliul sau sediul asiguratului; 2.bunurile asigurate; 3.locul unde s-a produs riscul asigurat."

Acțiunea introductivă de instanță are ca obiect obligarea societății de asigurare la plata contravalorii reparațiilor efectuate urmare a unui accident rutier, pentru care a fost întocmit dosar de daună la societatea pârâtă.

Întrucât dispozițiile art. 115 alin. (1) C. proc. civ., instituie, în materie de asigurare, o competență teritorială alternativă, în cauză devin incidente dispozițiile art. 116 C. proc. civ., potrivit cărora reclamantul are posibilitatea de a alege între mai multe instanțe deopotrivă competente.

Competența alternativă este o competență teritorială relativă, nesocotirea ei putând fi invocată numai de către pârât, prin întâmpinare, conform art. 130 alin. (3) C. proc. civ., în caz contrar, instanța sesizată rămânând competentă să judece litigiul, ca urmare a decăderii pârâtului din dreptul de a invoca o excepție relativă.

Se constată că în cauză pârâta nu a invocat, prin întâmpinarea formulată, excepția de necompetență teritorială, ba chiar s-a opus, prin concluziile orale, excepției ridicată de instanță din oficiu, la termenul când competența a fost declinată în favoarea Judecătoriei Sector 4 București.

Față de pasivitatea pârâtului din proces și de manifestarea de voință a reclamantului, de a învesti cu soluționarea pretențiilor sale instanța în raza căreia s-a produs riscul asigurat (localitatea Cocu din circumscripția Judecătoriei Pitești), instanța de judecată, nu mai putea invoca, din oficiu, o competență teritorială de ordine privată ci trebuia să rețină cauza spre soluționare, în temeiul art. 130 alin. (3) C. proc. civ., ca instanță învestită de reclamant în baza prerogativelor prevăzute de lege menționate anterior.