ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1243/2017
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1243/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Deliberând asupra cererii de suspendare a judecării dosarului nr. x/2015 al Tribunalului Sibiu, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 26 iunie 2017, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului x/2015 al Tribunalului Sibiu și suspendarea judecării dosarului menționat, până la soluționarea cererii de strămutare ce formează obiectul dosarului nr. x/2017 cu termen de judecată stabilit la data de 20 septembrie 2017.
Potrivit art. 143 alin. (1) C. proc. civ.:
"la solicitarea celui interesat, completul de judecată poate dispune, dacă este cazul, suspendarea judecării procesului, cu darea unei cauțiuni în cuantum de 1000 RON. Pentru motive temeinice, suspendarea poate fi dispusă în aceleași condiții, fără citarea părților, chiar înainte de primul termen de judecată".
În ceea ce privește caracterul cererii de suspendare a judecării procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2015 al Tribunalului Sibiu, prevăzută de art. 143 alin. (1) C. proc. civ., se reține că această cerere este aferentă cererii de strămutare, având un caracter incidental.
Așa fiind, este vorba de o cerere ce se circumscrie dispozițiilor art. 30 alin. (6) C. proc. civ., care prevăd că cererile incidentale sunt cele formulate în cadrul unui proces aflat în desfășurare.
Prin urmare, cererea de suspendare a judecării procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2015 al Tribunalului Sibiu este o cerere exclusiv incidentală, de vreme ce nu poate fi formulată separat, pe cale principală, neavând în esența sa o existență de sine stătătoare.
Înalta Curte reține că se solicită strămutarea dosarului nr. x/2015 al Tribunalului Sibiu, având ca obiect o acțiune formulată după data intrării în vigoare a Noului C. proc. civ., iar potrivit dispozițiilor art. 142 alin. (1) din același act normativ, "cererea de strămutare întemeiată pe motiv de bănuială legitimă este de competența curții de apel, dacă instanța de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripția acesteia".
În conformitate cu art. 123 alin. (1) C. proc. civ., "cererile accesorii, adiționale, precum și cele incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești, cu excepția cererilor prevăzute la art. 120."
Cum judecata cererii de strămutare a cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2015 al Tribunalului Sibiu este de competența Curții de Apel Alba-Iulia, Înalta Curte reține că nu este competentă să soluționeze cererea vizând suspendarea dosarului a cărui strămutare s-a solicitat, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor 123 alin. (1) raportat la art. 142 alin. (1) și art. 132 alin. (3) din C. proc. civ. va trimite cauza având ca obiect cererea formulată de petentul A. privind suspendarea judecării dosarului nr. x/2015 al Tribunalului Sibiu, la instanța competentă, respectiv Curtea de Apel Alba-Iulia.
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Trimite cauza având ca obiect cererea formulată de petentul A. privind suspendarea judecării dosarului nr. x/2015 al Tribunalului Sibiu, până la soluționarea cererii de strămutare, instanței competente, respectiv Curții de Apel Alba-Iulia.
Fără nicio cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 septembrie 2017.