ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 399/2020

HOTĂRÂRE

13.02.2020

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 399/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. x/2018 la data de 06.09.2018, reclamanții A., B., C., D., E. și F. au chemat în judecată pârâta G. S.A., solicitând ca instanța, prin hotărârea ce o va pronunța, să constate că au fost angajat în funcții și au lucrat efectiv 100% din programul de lucru în cadrul secțiilor cuprinse în grupa I/a II-a de muncă și, pe cale de consecință, să fie obligată pârâta la eliberarea adeverințelor din care să rezulte grupa de muncă la care au dreptul.

Urmare a disjungerii cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții C. și D. s-a format dosarul nr. x/2018.

Prin sentința civilă nr. 1134 din 15.05.2019 Tribunalul Prahova, secția I civilă a admis în parte cererea precizată și a constatat că reclamanta D. beneficiază de grupa a II-a pentru activitățile desfășurate în cadrul unității angajatoare in cuantum de 100%, pentru următoarele perioade de muncă: 03.07.1985 - 01.03.2001, fiind obligată pârâta să elibereze reclamantei adeverință din care să rezulte perioada, grupa și procentul în care și-a desfășurat activitatea.

Prin aceeași hotărâre tribunalul a respins ca neîntemeiata cererea formulată de reclamantul C..

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel reclamantul C., care a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii în ceea cel privește, recunoașterea încadrării în grupa a II de muncă în procent de 100%, conform celor reținute prin raportul de expertiză întocmi în cauză, respectiv pentru perioada 05.11.1982-05.01.1983 și 11.09.1984-31.03.2001.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția I civilă la 4 iulie 2019, dosarul fiind repartizat aleatoriu completului LM 10 A3 III.

La termenul din data de 8 octombrie 2019, s-a invocat din oficiu excepția necompetenței funcționale a completului de judecată.

Prin încheierea din data de data de 8 octombrie 2019 Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă completul LM 10 A3 III, în opinie majoritară, a admis excepția necompetenței funcționale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii de apel în favoarea completelor specializate ale secției I Civile, rămase competente să soluționeze litigii de muncă, urmare suspendării executării art. al II-lea din Hotărârea Colegiului de conducere al Curții de Apel Ploiești nr. 9/22.05.2019 și a art. I din Hotărârea nr. 12/20.06.2019 a aceluiași Colegiu, prin sentința civilă nr. 554/21.08.2019, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosar nr. x/2019.

În argumentarea acestei hotărâri instanța a reținut, în esență, că prin art. II din hotărârea nr. 9 din 22 mai 2019 Colegiul său de Conducere a aprobat propunerea președintelui secției I Civilă, în sensul de a se repartiza cauze având ca obiect litigii de muncă tuturor secțiilor non-penale (măsură fundamentată pe existența unei disproporții vădite de activitate între secțiile non-penale, în detrimentul secției I Civilă, precum și a unui deficit de judecători la această din urmă secție), astfel că, practic, prin această hotărâre Colegiul de conducere a "atribuit" competență funcțională în materia analizată și secției a II-a Civilă și secției de contencios administrativ și fiscal.

Ulterior, prin art. I din hotărârea nr. 12 din 20 iulie 2019, Colegiul de conducere al Curții de Apel Ploiești, având în vedere art. II din hotărârea nr. 9/2019, anterior expus, a aprobat solicitarea Președintelui secției I civilă și a propus președintelui Curții de Apel Ploiești înființarea de complete specializate în cadrul acestei secții, formate din toți judecătorii celor trei secții non-penale, a aprobat lista obiectelor din sistemul Ecris care urmează a fi soluționate de completurile nou înființate și a aprobat debifarea de la vechile complete specializate să soluționeze litigii de muncă și asigurări sociale obiectul "litigii de muncă", acesta urmând să fie selectat la completurile nou înființate, mai sus precizate.

Așadar, prin această hotărâre, Colegiul de Conducere a schimbat soluția "mutării" dosarelor având ca obiect litigii de muncă în cadrul secției a II-a Civilă și secției de contencios administrativ și fiscal, așa cum stabilise inițial, cu cea a "mutării" judecătorilor acestor două secții în cadrul secției I, formând complete specializate noi în materia analizată, alături de judecătorii secției I Civilă.

S-a mai precizat că, în baza acestei ultime hotărâri, Președintele Curții de Apel Ploiești a emis decizia nr. 47/2019, prin care a înființat completele specializate în materia litigiilor de muncă, formate din toți judecătorii secțiilor non-penale, menționate în anexa la hotărârea nr. 12/2019.

Considerând că măsurile Colegiului de Conducere expuse sunt nelegale (în esență ca urmare a faptului că prin intermediul lor judecătorii Secțiilor a II-a civilă și de contencios administrativ și Fiscal au fost mutați în cadrul unei noi secții, fără să fie consultați sau să li se solicite acordul, aspect de natură a afecta principiile inamovibilității și specializării judecătorului), o parte dintre judecătorii acestora au solicitat instanței judecătorești suspendarea executării celor două hotărâri.

Astfel, prin sentința nr. 554/21.08.2019, pronunțată de către Tribunalul Argeș, secția Civilă în dosarul nr. x/2019, s-a dispus suspendarea executării articolului al II-lea din Hotărârea Colegiului de Conducere al Curții de Apel Ploiești nr. 9/22.05.2019 și respectiv a art. I din Hotărârea nr. 12/20.06.2019 a aceluiași Colegiu, mai sus expuse.

Instanța a apreciat că este lipsită de relevanță împrejurarea că prezentul apel a fost repartizat completului nou înființat la un moment la care nu exista suspendarea hotărârilor de Colegiu de Conducere - motiv pentru care judecătorii investiți au efectuat procedura de regularizare în dosar -, momentul procesual de stabilire a competenței fiind cel învederat expres de către legiuitor în cadrul art. 131, precizat.

S-a considerat că principalul efect al suspendării învederate îl constituie faptul că în prezent dispozițiile suspendate ale hotărârilor de colegiu nu mai pot produce efecte juridice, respectiv nu mai pot fundamenta competența funcțională în materia litigiilor de muncă a completelor nou înființate, cu judecătorii tuturor secțiilor non-penale.

S-a subliniat că, prin suspendarea celor două hotărâri de colegiu, completele nou înființate prin acestea în materia litigiilor de muncă au rămas în prezent fără fundament juridic, atât în ceea ce privește compunerea lor din judecătorii altor secții decât cea I Civilă, cât și sub aspectul competenței lor de a soluționa astfel de litigii.

Aceasta, întrucât prin hotărârile contestate judecătorii amintiți au fost trecuți (și) în secția I civilă și le-a fost atribuită competența funcțională specială de a soluționa litigii de muncă.

Așadar, chiar dacă în prezent figurează completele specializate nou înființate pe rolul și planificarea secției I Civilă, ele sunt lipsite de competență funcțională în materia litigiilor de muncă, fiind practic nefuncționale.

De altfel, urmare a suspendării judecătorești expuse, prin decizia Președintelui secției I Civilă nr. 7/22.08.2019 completele nou înființate au fost blocate, prin reducerea la zero a complexității, concomitent cu bifarea obiectului "litigii de muncă" vechilor complete existente anterior adoptării hotărârilor de colegiu, astfel că, practic, repartizarea în continuarea a litigiilor de muncă s-a făcut exclusiv între completele specializate în acest gen de cauze, ultim precizate.

Altfel spus, apare ca fiind și logică împrejurarea că, de vreme ce în prezent completelor nou înființate nu le pot fi repartizate dosare având ca obiect litigii de muncă, ele nu pot nici soluționa astfel de cauze, ca urmare a faptului că sunt lipsite de competența funcțională atribuită prin hotărârile de colegiu, învederate.

Ca urmare, cauza a fost repartizată spre soluționare completului 7 nou A civ.

Prin încheierea din 21 noiembrie 2019, pronunțată în același dosar, completul astfel învestit a admis excepția necompetenței funcționale, invocate din oficiu și a declinat competența de soluționare a apelului, în favoarea completului inițial investit și, constatând ivit conflictul negativ de competență între cele două completuri, s-a dispus suspendarea soluționării apelului și înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului.

In motivarea acestei hotărâri, instanța a arătat că momentul care interesează din punct de vedere al stabilirii competenței funcționale este cel al învestirii instanței respective.

Făcând trimitere la Decizia nr. 17 din 17 septembrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial nr. 872 din 16 octombrie 2018, s-a reținut că, întrucât completul initial învestit nu a uzat de prevederile legale reținute în considerente, se presupune că s-a declarant competent funcțional să soluționeze cauza, iar invocarea excepției la primul termen de judecată, deși permisă de dispozițiile legale, s-a făcut prin prisma unor situații juridice ivite după sesizarea sa.

S-a mai reținut și faptul că suspendarea efectelor unui act administrativ reprezintă întreruperea vremelnică a efectelor acestuia, ulterior momentului dispunerii unei atare măsuri prin hotărâre judecătorească. Din jurisprudența Curții Constituționale rezultă că suspendarea actului administrativ nu este intrinsec legată de nelegalitatea acestuia. Altfel spus, pană la finalizarea acțiunii principale având ca obiect anularea actului administrativ, acestea se bucură de prezumția de legalitate.

În speță, apelul ce face obiectul dosarului pendinte al Curții de Apel Ploiești, secția I civilă a fost înregistrat la 4 iulie 2019, deci repartizat înainte de data pronunțării de către Tribunalul Argeș a hotărârii de suspendare.

Completurile specializate au fost înființate prin Decizia Președintelui Curții de Apel, act administrativ a cărui suspendare nu a fost solicitată.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două completuri ale aceleiași secții a Curții de Apel Ploiești, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 136 alin. (4) din C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea completului inițial învestit al secției I civile a Curții de Apel Ploiești, competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Competența materială procesuală și funcțională este reglementată de norme de ordine publică, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, prin decizia nr. 17/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 872 din 16 octombrie 2018, și poate fi analizată de instanța de judecată în intervalul procesual cuprins între momentul delimitat de art. 200 alin. (1) și art. 131 C. proc. civ.. În temeiul art. 200 alin. (1) C. proc. civ., coroborat cu art. 482 C. proc. civ., completul de judecată își verifică competența la primirea dosarului repartizat aleatoriu. Rezultă din topografia art. 200 C. proc. civ., că acest aspect va fi analizat cu prioritate față de cerințele prevăzute la art. 194 - 197 C. proc. civ., deci chiar înainte de a proceda la verificarea cererii de chemare în judecată. Această reglementare a fost introdusă de legiuitor tocmai din nevoia practică de a invoca încă din faza scrisă o eventuală necompetență a completului sau a secției specializate, prin derogare de la regulile generale în materie stabilite de art. 130 C. proc. civ. și constituie o aplicare a principiului de drept potrivit căruia competența reglementată de dispoziții de ordine publică se apreciază în raport de data sesizării instanței.

În cauza de față, completul inițial învestit a procedat la verificarea propriei competențe și nu a uzat de prevederile art. 200 alin. (2) C. proc. civ., îndeplinind acte procedurale.

Cererea de apel a fost înregistrată la Curtea de Apel Ploiești la data de 4 iulie 2019 și repartizată aleatoriu completului LM 10 A3 III.

Sentința nr. 554 din 21 august 2019 a fost pronunțată ulterior învestirii acestui complet, iar efectele sale - de suspendare a celor două hotărâri - se produc numai pentru viitor, întrucât cele două hotărâri în temeiul cărora cauza a fost repartizată aleatoriu completului LM 10 A3 III au fost suspendate, și nu anulate. Astfel, măsura dispusă prin sentința nr. 554 din 21 august 2019 nu își produce efectele și pentru trecut.

În ceea ce privește argumentul că, urmare a suspendării judecătorești expuse, prin decizia Președintelui secției I Civilă nr. 7 din 22 august 2019 completurile nou înființate au fost blocate de la repartizare, Înalta Curte reține că acest aspect nu poate influența competența respectivului complet.

Repartizarea cauzelor în mod aleatoriu este o normă de organizare judiciară cu rang de principiu, instituită prin art. 11 si 53 din Legea nr. 304/2004 cu scopul de a conferi o garanție în plus independenței funcționale a judecătorului și imparțialității actului de justiție și nu poate fi modificată prin norme de organizare internă la nivel administrativ adoptate prin decizia președintelui de secție, iar competența completului astfel învestit nu poate fi afectată raportat la dosarele repartizate acestui complet anterior datei de 22 august 2019.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse, în aplicarea principiului de drept potrivit căruia competența reglementată prin dispoziții de ordine publică se apreciază în raport de data sesizării instanței, în considerarea principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea completului inițial investit al secției I civile a Curții de Apel Ploiești, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.