ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 89/2019

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare".

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu sub nr. x/2017, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta B.. SA, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța: să se constate caracterul abuziv al clauzei contractuale inserate la cap. II pct. 4 și cap. III din Contractul de împrumut nr. x/14 februarie 2008, privind comisionul de acordare în procent de 5.00% CHF și eliminarea acesteia; să se constate nulitatea absolută a acestei clauze contractuale și restituirea sumei de 1417,50 CHF reținute reclamantei, actualizată cu dobânda legală și indicele de inflație anuală de la data încheierii contractului și până la data restituirii efective; să se constate, în baza principiilor nominalismului monetar și impreviziunii, caracterul abuziv al clauzei de risc valutar prevăzute la pct. 8.1 în contractul de credit și eliminarea acesteia; să se constate nulitatea absolută a acestei clauze contractuale; să se dispună înghețarea cursului de schimb valutar CHF - Leu, pentru efectuarea plăților în temeiul convențiilor încheiate la valoarea de la data încheierii și semnării contractului; rambursarea creditului la valoarea leu/CHF de la data semnării contractului, pe întreaga perioadă de valabilitate a acestuia și restituirea sumelor plătite în plus de către reclamant rezultate din diferența de curs valutar valabil de la momentul efectuării fiecărei plăți și cursul de la data semnării contractului de credit, sume actualizate, cu dobânda legală și indicele de inflație anuală, la data încasării fiecărei sume nedatorate și până la achitarea integrală a acestora de către pârâtă. De asemenea, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin Sentința civilă nr. 7358 din 17 octombrie 2017, Judecătoria Târgu Jiu a admis cererea, formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta B. SA

A constatat caracterul abuziv al clauzelor contractuale inserate în contractul de credit la cap. II pct. 4, privind comisionul de acordare și al clauzelor contractuale inserate în contractul de credit la pct. 8.1, privind riscul valutar.

A constatat nulitatea absolută parțială a acestor clauze.

A dispus calcularea și plata ratelor din contractul de credit, la valoarea CHF din momentul încheierii contractului.

A obligat pârâta să restituie reclamantei sumele plătite în plus de către aceasta, reprezentând comisionul de acordare în cuantum de 1417,5 CHF și reprezentând diferența de curs valutar, ca urmare a creșterii cursului CHF și aplicării clauzelor de risc valutar, actualizate cu dobânda legală și indicele de inflație anuală, de la data încasării fiecărei sume nedatorate și până la achitarea integrală a acestora de către pârâtă.

A obligat pârâta la plata sumei de 1.000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată către reclamantă.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta B. SA, cu motivarea că, instanța de fond a făcut-o greșită aplicare a disp. art. 4 Legea nr. 193/2000 fără să aibă în vedere că, informarea intimatei cu privire la clauzele contractului de credit echivalează cu o negociere a acestora odată ce în cazul în care nu ar fi existat acordul asupra condițiilor contractuale intimata ar fi solicitat fie modificarea acestora fie ar fi refuzat semnarea contractului.

Prin Decizia nr. 359/2018 din 18 iunie 2018, Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta pârâtă B. SA împotriva Sentinței civile nr. 7358 pronunțată la data de 17 octombrie 2017 de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr. x/2017, precum și împotriva încheierii din data de 6 iulie 2017, din același dosar, în contradictoriu cu intimata reclamantă A. având ca obiect constatare nulitate act; totodată, a obligat apelanta la plata a 1000 RON cheltuieli de judecată în apel intimatei.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâta B. SA, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea în totalitate a deciziei recurate și trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanței de apel.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Gorj la data de 20 august 2018.

Dosarul de recurs a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la data de 19 septembrie 2018.

Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepția necompetenței materiale asupra căreia, în temeiul art. 132 C. proc. civ. raportat la art. 494 din același cod, reține următoarele:

Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunțate de Tribunalul Gorj, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON.

Prin Decizia nr. 18/2018 din 1 octombrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 14 noiembrie 2018, s-a statuat că:

"În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 și art. 483 din C. proc. civ., competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curții Constituționale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curților de apel."

A reținut instanța că, potrivit art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în (...) cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 RON inclusiv (...) ".

Legea nr. 2/2013 a cuprins o dispoziție tranzitorie, care a mărit nivelul pragului valoric evocat mai sus, de la 500.000 RON la 1.000.000 RON, în art. XVIII alin. (2), iar prin acte normative succesive s-a stabilit ca această dispoziție să se aplice în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a legii și până la 31 decembrie 2018 inclusiv.

Calea de atac a recursului a fost recunoscută ca efect al pronunțării de către Curtea Constituțională a Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017, prin care s-a constatat că sintagma "precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv", cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, este neconstituțională.

Ulterior pronunțării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 de către Curtea Constituțională, ar fi fost util ca legiuitorul, dând eficiență dispozițiilor art. 147 alin. (1) din Constituție și art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, să stabilească instanța căreia urma să îi revină competența de a soluționa recursurile declarate împotriva deciziilor pronunțate de tribunale în soluționarea apelurilor promovate împotriva hotărârilor judecătoriilor, în cererile evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv.

Un atare deziderat nu a fost atins însă, așa încât, în prezent, există un vid legislativ în ceea ce privește competența materială în soluționarea recursurilor împotriva hotărârilor pronunțate în apel în cereri evaluabile în bani cu o valoare de până la 200.000 RON inclusiv.

Potrivit dispozițiilor art. 97 pct. 1 din C. proc. civ., "Înalta Curte de Casație și Justiție judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".

Așadar, prima teză a acestui text a atribuit instanței supreme competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor curților de apel.

A doua teză a art. 97 pct. 1 din C. proc. civ. se referă la alte hotărâri, cum sunt cele ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale Biroului Electoral Central, ale secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, în care instanței supreme îi revine competența de a soluționa recursuri, constituită fie în complet al unei secții, fie în Completul de 5 Judecători.

Organizarea ierarhică a instanțelor judecătorești, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și art. 94 - 97 din C. proc. civ., presupune ca învestirea instanțelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanțele superioare învestite cu soluționarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluțiile pronunțate de instanțele inferioare.

Astfel, în condițiile reglementării actuale, competența trebuie atribuită prin aplicarea principiului organizării judecătorești în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanțe a controlului judiciar din treaptă în treaptă, dispozițiile legale relevând că un atare sistem, în materie procesual civilă, nu a fost abandonat prin noul C. proc. civ.

Înalta Curte are, de asemenea, în vedere dispozițiile art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., potrivit cărora:

"Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I."

De aceea, în condițiile pronunțării deciziei recurate de către Tribunalul Gorj, competența de soluționare a recursului aparține Curții de Apel Craiova, instanță în favoarea căreia aceasta urmează să fie declinată, în temeiul art. 132 alin. (1) și (3) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Declină competența de soluționare a recursului declarat de pârâta B. împotriva Deciziei nr. 359/2018 din 18 iunie 2018, pronunțate de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, în favoarea Curții de Apel Craiova.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 ianuarie 2019.

GGC - CL