ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 585/2020

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin încheierea F din data de 11 septembrie 2020 a Curții de Apel București, secția a II-a Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2020, s-a dispus, printre altele, admiterea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 378 alin. (1) lit. c) C. pen. raportate la prevederile art. 16 din Constituția României, cerere formulată de petenta A., în dosarul cu nr. x/2020, aflat pe rolul Curții de Apel București și, în baza art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, a fost sesizată Curtea Constituțională a României cu soluționarea acestei excepții.

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel București a reținut că dispoziția legală cu privire la care se invocă excepția face parte dintr-o lege care este în vigoare și această prevedere nu au fost constatată ca fiind neconstituțională printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale, iar, pe de altă parte, dispoziția legală are legătură cu soluționarea cauzei, deoarece procurorul a reținut că intimatul B. nu poate fi acuzat de infracțiunea de abandon de familie prevăzută de art. 378 alin. (1) lit. c) C. pen., întrucât obligația de plată a pensiei de întreținere nu a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească, ci printr-un act notarial.

În opinia judecătorului de camera preliminara din cadrul Curții de Apel București, dispozițiile art. 378 alin. (1) lit. c) C. pen. care prevăd că reprezintă infracțiune numai neplata, cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească și nu și pe altă cale sunt neconstituționale și încalcă dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituția României. În materia obligației de întreținere, o obligație asumată convențional ar trebui să fie privită la fel ca o obligație stabilită pe cale judecătorească, în caz contrar persoanei îndreptățite la întreținere i-ar fi știrbit un mijloc de protecție, mijloc pe care în cazul unei hotărâri judecătorești de stabilire a pensiei de întreținere, persoana îndreptățită îl păstrează. Totodată, judecătorul a apreciat că art. 378 C. pen. nu a fost corelat cu dispozițiile Noului C. civ. privind divorțul convențional.

În consecință, în baza art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, a fost sesizată Curtea Constituțională a României cu soluționarea acestei excepții.

Împotriva acestei dispoziții de admitere a cererii de sesizare a Curții Constituționale formulată de petenta A., cuprinsă în încheierea F din data de 11 septembrie 2020 a Curții de Apel București, secția a II-a Penală, la data de 14.09.2020, a formulat recurs B., prin apărător ales.

Analizând cu prioritate recursul formulat de recurentul B. împotriva dispoziției de admitere a cererii de sesizare a Curții Constituționale formulată de petenta A., cuprinsă în încheierea F din data de 11 septembrie 2020 a Curții de Apel București, secția a II-a Penală, prin prisma excepției inadmisibilității căii de atac, Înalta Curte constată următoarele:

Recurentul B. a atacat dispoziția instanței din încheierea recurată privind admiterea cererii de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 378 alin. (1) lit. c) C. pen.

Potrivit art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. Dacă excepția a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând și susținerile părților, precum și dovezile necesare. Odată cu încheierea de sesizare, instanța de judecată va trimite Curții Constituționale și numele părților din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora.

Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 republicată, "dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile."

Așadar, din interpretarea dispozițiilor legale incidente în cauză rezultă că pot fi atacate cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunțare la instanța imediat superioară numai hotărârile prin care s-a dispus respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale.

Or, în cauză, chiar dacă Curtea de Apel București, prin încheierea F din data de 11 septembrie 2020 a Curții de Apel București, secția a II-a Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2020, a dispus atât respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 339 C. proc. pen.. raportat la art. 1 alin. (5), art. 124 alin. (3) și art. 126 alin. (1) și (2) din Constituția României, ridicată de petenta A., în dosarul cu nr. x/2020, cât și admiterea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 378 alin. (1) lit. c) C. pen. raportate la prevederile art. 16 din Constituția României, cerere formulată de petenta A., în dosarul cu nr. x/2020, aflat pe rolul Curții de Apel București, recurentul B. a atacat dispoziția de admitere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cuprinsă în încheierea recurată.

În consecință, având în vedere că pot fi atacate cu recurs doar dispozițiile instanței prin care este respinsă o cerere de sesizare a Curții Constituționale, precum și faptul că inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual, Înalta Curte, în baza art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 republicată, va respinge, ca inadmisibil recursul formulat de recurentul B. împotriva dispoziției de admitere a cererii de sesizare a Curții Constituționale formulată de petenta A., cuprinsă în încheierea F din data de 11 septembrie 2020 a Curții de Apel București, secția a II-a Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2020.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul formulat de recurentul B. împotriva dispoziției de admitere a cererii de sesizare a Curții Constituționale formulată de petenta A., cuprinsă în încheierea F din data de 11 septembrie 2020 a Curții de Apel București, secția a II-a Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2020.

Obligă recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 septembrie 2020.

GGC - MM