ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 541/2015

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Obiectul acțiunii Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalul Buzău,sub nr. 6815/114/2011, reclamantul I.D., în contradictoriu cu pârâta A.N.I., a formulat contestație împotriva Raportului de evaluare din data de 26 octombrie 2011 încheiat de pârâtă. Prin sentința civilă nr. 95 din 12 ianuarie 2012 a Tribunalului Buzău, a fost admisă excepția de necompetență materială, cauza privind pe reclamantul I.D. în contradictoriu cu A.N.I., fiind declinată în favoarea Curții de Apel Ploiești având în vedere dispozițiile art. 22 din Legea nr. 176/2010 dar și dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Cauza declinată a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești sub nr. 66/42/2012 iar prin sentința civilă nr. 116 din 5 aprilie 2012 a fost respinsă ca neîntemeiată contestația formulată de contestatorul I.D. Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia 5293 din 17 mai 2013 a admis recursul declarat de reclamantul I.D., a casat sentința nr. 118/2012 a Curții de Apel Ploiești și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare . Hotărârea instanței de fond În rejudecare, după casarea cu trimitere cauzei, prin sentința civilă nr. 298 din 16 decembrie 2013 a Curții de Apel Ploiești a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta I.D. în contradictoriu cu pârâta A.N.I., instanța depunând anularea Raportului de evaluare din 26 octombrie 2011 întocmit de pârâtă privitor la reclamant.

În motivarea sentinței, instanța a respectat dispozițiile dispuse de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia de casare nr. 5293 din 17 mai 2013, în sensul de a analiza contestația având în vedere și Raportul de evaluare din 4 mai 2012 precum și rezoluția de scoatere de sub urmărire penală, pronunțată în Dosarul nr. 443/P/2011. În urma administrării probei cu acte, conform deciziei de casare, instanța a reținut că reclamantul este angajat ca inspector de specialitate (inginer agronom) în cadrul Primăriei Podgoria județul Buzău, iar în perioada 2007-2009, în calitate de persoană fizică, a luat în arendă suprafețe de teren de la persoane fizice proprietari în baza unor contracte de arendă, încasând subvenții de la A.P.I.A., iar în cazul în care costul lucrărilor era mai mare decât subvențiile acordate, titularul terenului plătea diferența.

La momentul formulării sesizării de către A.N.I., reclamantul nu mai lucra terenul în calitate de arendaș. Ținând seama de dispozițiile legale aplicabile în cauză, în special Legea nr. 16/1994, legea arendei, raportat la atribuțiile de serviciu ale reclamantului în calitate de funcționar public, instanța de fond a reținut că, inspectorul de integritate a apreciat în mod greșit că există o incompatibilitate, interpretarea fiind subiectivă și excesivă.

A fost invocată și incidența prevederilor art. 18 din Legea nr. 16/1994, în baza cărora se stabilește o incompatibilitate între calitatea de arendaș care este un agricultor, un cultivator de terenuri agricole și calitatea de funcționari publici și salariați cu funcții de conducere din cadrul regiilor autonome cu profil agricol, al institutelor și stațiunilor de cercetare și producție agricolă, care au în administrare terenuri agricole proprietate publică, dar reclamantul în cauză nu se află în niciuna din situațiile prevăzute limitativ de textul de lege. Instanța de fond a reținut că activitatea de consultanță pe linie agricolă nu interferează cu activitatea de agricultor, respectiv arendaș a acestuia în perioada 2007-2009, ulterior această activitate fiind făcută de către o societate agricolă unde asociat unic este soția acestuia, care are specializarea tehnician agronom.

Pe linia aplicării legii fondului funciar, contractele de arendă se încheie cu cei care dețin titlul de proprietate, care au fost puși în posesie și pentru care aplicarea acestei reglementări a fost finalizată. Instanța de fond constată că nu există legătură directă sau indirectă între o persoană îndreptățită să solicite punerea în posesie în baza Legii nr. 247/2005, făcând referire la activitatea desfășurată de reclamant în calitate de funcționar public și faptul că la rândul său, în calitate de arendaș cultivă terenul unui proprietar, deținător de titlu de proprietate și nici între împrejurarea că, acesta participă la întocmirea răspunsurilor la sesizările venite din partea cetățenilor comunei care vizează aspecte legate de aplicare a legilor fondului funciar și faptul că este arendaș pentru perioada 2007-2009.

Referitor la faptul că Inspectorul de integritate a apreciat că reclamantul desfășoară activități agricole prin interpuși, s-a reținut că termenul de interpus nu își găsește aplicabilitate în cauză, soția acestuia a înființat o societate agricolă în luna mai 2010, fiind asociat unic și administrator, având și calificarea de tehnician agricol, fiind absolventă de liceu agricol, iar reclamantul nu are nicio calitate în această societate. Astfel, noțiunea de interpus presupune că respectiva persoană acționează în numele alteia ca intermediar, mijlocitor, persoana care apare într-un act juridic în locul adevăratului proprietar prin diverse forme juridice, ceea ce nu este cazul în speța noastră. Mai mult, nu este legătură directă sau indirectă între atribuția sa ca funcționar public de delimitare a teritoriului administrativ al com.

Podgoria cu faptul că în timpul liber reclamantul este cultivator de terenuri sau că în anumită perioadă își ajută soția. Ca urmare față de probatoriul administrat rezultă faptul că reclamantul nu exercită prin interpuși activități în alte domenii din sectorul privat care sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public. În urma controlului averii dobândite nu s-au depistat activități ilicite sau sume de bani nejustificate conform Raportului de evaluare din 4 mai 2012, iar prin rezoluția de scoatere de sub urmărire penală din 21 octombrie 2011 în Dosarul nr. 443/P/2011 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, nu s-a început urmărirea penală față de reclamant sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conflict de interese, prev. de art. 253 1 C. pen., întrucât fapta nu există.

Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței civile nr. 298 din 16 decembrie 2013 a Curții de Apel Galați a formulat recurs - pârâta A.N.I. prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii contestației formulate de reclamantul I.D. În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta arată că instanța de fond a interpretat și aplicat greșit dispozițiile legale incidente.

Astfel, instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile legale, considerând că reclamantul nu se află în stare de incompatibilitate, întrucât activitatea de consultanță pe linie agricolă în activitatea de agricultor, respectiv arendaș în perioada 2007 - 2009. De asemenea, în mod greșit a reținut instanța că nu există o legătură directă sau indirectă între o persoană îndreptățită să solicite punerea în posesie în baza Legii nr. 247/2005, făcând referire la activitatea desfășurată de reclamant în calitate de funcționar public și faptul că în calitate de arendaș cultiva terenul unui proprietar și nici împrejurarea că participă la întocmirea răspunsurilor la sesizările venite din partea cetățenilor comunei care vizează aspecte legate de aplicarea legilor fondului funciar.

Din documentele solicitate în scopul evaluării, rezultă că reclamantul în perioada 31 august 2005 - 24 mai 2010 a exercitat personal, activități în alte domenii de activitate din sectorul privat care sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public, respectiv inginer agronom angajat al Primăriei Podgoria în cadrul Compartimentului Agricol, exercitând activități ca arendaș, în baza contractelor de arendă încheiate cu locuitorii comunei Podgoria. De asemenea, în perioada 1 ianuarie 2007 - 31 decembrie 2009, reclamantul a desfășurat activități agricole de prestări servicii pentru care avea obligația înregistrării ca persoană fizică autorizată. Mai mult, contactele de arendă încheiate de reclamant, în calitate de arendaș în perioada 2005 - 2010 sunt înregistrate la Primăria Podgoria, iar în Registrul agricol figurează cu toate suprafețele în calitate de inginer angajat al Primăriei.

Reclamantul a exercitat prin interpuși, respectiv prin soția sa, activități agricole începând cu data de 25 mai 2010, considerentele reținute de instanța de fond fiind nefondate. În calitate de inginer agronom, angajat al Primăriei Podgoria, în cadrul compartimentului agricol, nu a respectat regimul juridic al incompatibilităților, întrucât, începând cu data de 31 august 2005, a desfășurat personal respectiv prin interpuși, activități agricole care sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public, potrivit fișei postului. Intimatul - reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în esență, respingerea recursului ca nefondat, concluzionând că A.N.I.

nu a avut în vedere toate dispozițiile legale în materie și anume art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, art. 11, 18 din Legea nr. 16/1994 precum și dispozițiile Legii nr. 188/1999 din care rezultă că activitatea de agricultor nu afectează calitatea de funcționar public. Hotărârea instanței de recurs Analizând sentința pronunțată în rejudecarea cauzei, ținând cont de criticile formulate în recurs dar și de dispozițiile legale incidente, se constată că recursul este nefondat. Astfel, prin Raportul de evaluare din 26 octombrie 2011 emis de A.N.I., s-a reținut că d-nul I.D.

se afla în stare de incompatibilitate începând du data de 31 august 2005 întrucât desfășoară personal respectiv prin interpuși activități din alte domenii de activitate din sectorul privat care este în legătură directă sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public, potrivit fișei postului, încălcând astfel dispozițiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Potrivit dispozițiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, (forma în vigoare până la 11 noiembrie 2009) funcționarii publici pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic al cercetării științifice și al creației literar - artistice.

Începând cu 12 noiembrie 2009 dispozițiile legale menționate au fost modificate, în sensul că funcționarii publici pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice, al creației literar - artistice și în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public, potrivit fișei postului. În cauza de față, intimatul a fost angajat la data de 1 august 2007 în funcția de inginer agronom la Primăria Podgoria, județul Buzău dar a exercitat și activități agricole ca arendaș în baza contractelor de arendă încheiate cu locuitorii comunei Podgoria. Potrivit art. 2 din Legea nr. 16/1994, contractul de arendă este un contract încheiat între proprietar, uzufructuar sau alt deținător legal de bunuri agricole și arendaș, cu privire la exploatarea bunurilor agricole, pe o durată determinată și la un preț stabilit de părți.

Potrivit art. 11 din același act normativ, arendașul este considerat agricultor, impozitele datorate de el pe veniturile realizate din exploatarea bunurilor agricole arendate se plătesc potrivit legii. Art. 18 din Legea nr. 16/1994, stabilește așa cum corect a reținut instanța de fond, o incompatibilitate astfel că „ Funcționarii publici și salariații din conducerile administrative ale regiilor autonome cu profil agricol, ale institutelor și stațiunilor de cercetare și producție agricolă, ale societăților comerciale agricole pe acțiuni și ale altor unități care au în patrimoniu sau în administrare terenuri agricole proprietate de stat nu pot lua în arendă bunurile agricole prevăzute la art. 1 din prezenta lege”, dar intimatul - reclamant nu se află în situațiile expres și limitativ arătate.

Este evident că activitatea intimatului - reclamant trebuie analizată și din perspectiva Legii nr. 16/1994, legea arendării, ținând cont de faptul că incompatibilitatea reținută de recurenta - pârâtă a fost stabilită în raport de contractele de arendă încheiate de reclamant cu locuitorii com. Podgoria. Arendașul, conform art. 11 din același act normativ este un agricultor, un cultivator de terenuri activitate ce nu interferează cu activitatea de inginer agronom conform fișei poștale, în raport de care a fost reținută starea de incompatibilitate, respectiv consultanță pe linie agricolă și pe linia aplicării legii fondului funciar.

Din probatoriul administrat nu rezultă care este legătura directă sau indirectă dintre calitatea de arendaș - agricultor, astfel cum este definit de Legea nr. 16/1994 și atribuțiile exercitate ca funcționar public, potrivit fișei postului, respectiv inginer agronom angajat al primăriei Podgoria în cadrul Compartimentului agricol, pentru a putea fi reținute dispozițiile art. 96 alin. (1) din Lege a nr. 161/2003 ținând cont și de incompatibilitățile enumerate expres și limitativ de Legea nr. 16/1994, legea arendării.

Potrivit art. 2 din Legea nr. 16/1994, contractul de arendare se încheie între proprietar, uzufructuar sau alt deținător legal de bunuri agricole și arendaș, iar din probatoriul administrat nu rezultă că în calitate de inginer agronom cu atribuții în domeniul legii fondului funciar, intimatul - reclamant a participat la reconstituirea dreptului de proprietate pentru persoanele cu care a încheiat contracte de arendă în raport de care se putea reține conflictul de interese, dar prin rezoluția din Dosarul nr. 443/P/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești s-a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 253 1 C. proc. pen., reținându-se că în cauză nu rezultă indicii cu privire la săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, nefăcându-se dovada că făptuitorul a îndeplinit vreun act sau ar fi participat la luarea vreunei decizii cu consecința unui folos material.

De asemenea și prin Raportul de evaluare din 4 mai 2012 nu s-a putut reține un eventual conflict de interese în raport de aceiași situație de fapt. Recurenta - pârâtă, prin Raportul de evaluare din 4 mai 2012 a reținut că intimatul - reclamant nu figurează în Registrul Comerțului ca deținând calitatea de asociat /administrator, dar soția sa este începând cu data de 25 mai 2010, unic asociat și administrator al SC A.L.I. SRL conform răspunsului din 6 iunie 2011 emis de O.N.R.C. și adresa din 2011 emisă de Judecătoria Râmnicu Sărat. În condițiile în care intimatul - pârât nu deține nici o calitate în SC A.L.I. SRL, înființată de soția sa, care are cunoștințe agricole în raport de actele prezentate, în mod corect a reținut prima instanță că nu se poate reține desfășurarea unor activități agricole prin interpuși, noțiunea de interpus având semnificația de intermediar, mediator.

Chiar dacă se analizează o eventuală interpunere de persoane, nu rezultă că soția reclamantului este interpusă în contractul desfășurat în locul intimatului - pârât. În consecință, față de situația expusă în limitele criticilor formulate de recurentă, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 și 28 din Legea nr. 554/2004 va respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta A.N.I.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta A.N.I. împotriva sentinței nr. 298 din 16 decembrie 2013 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 februarie 2015.