ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2521/2014

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 17 martie 2014, Curtea de

Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a admis

cererea de reexaminare formulată de petenta T.V., a constatat că recursul este

scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar și a

dispus restituirea timbrajului deja achitat, respectiv 2 lei taxă judiciară de

timbru și 0,15 lei timbru judiciar, petentei.

Totodată, Curtea de

apel a redat în dispozitivul încheierii mențiunea „irevocabilă”.

Pentru a pronunța

această soluție, instanța de fond, în raport de obiectul și cauza cererii de

chemare în judecată cu care instanța de fond a fost sesizată, de apărările

formulate de intimata pârâtă în combaterea pretențiilor reclamantei, dar și

față de temeiul legal expres invocat de recurenta reclamantă în faza procesuală

a recursului, în special prin cererea formulată la data de 30 ianuarie 2014, a

observat prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile

de interes public.

Astfel, potrivit

dispozițiilor art. 22 alin. (1) și (5) din acest act normativ:

„În cazul în care o

persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege,

aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ a

tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază

teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice. Plângerea se

face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.

Atât plângerea, cât

și recursul se judecă în instanță, în procedură de urgență, și sunt scutite de

taxă de timbru”.

Pentru aceste

considerente, apreciind că cererea formulată de recurenta reclamantă,

recalificată din oficiu ca și cerere de reexaminare, este întemeiată, Curtea a

admis-o, astfel cum a fost formulată, constatând că recursul exercitat în cauză

este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

Împotriva acestei

încheieri a declarat recurs T.V., fără a invoca vreunul dintre motivele de

recurs prevăzute de art. 304 și art. 304¹ C. proc. civ. și formulând

critici referitoare la exprimările juridice ale completului de judecată și

invocând existența unor erori materiale.

Așa cum rezultă din practicaua

prezentei decizii, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția

inadmisibilității recursului declarat în prezenta cauză.

Examinând cu

prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ.,

excepția inadmisibilității invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta

este întemeiată, drept pentru care va respinge recursul ca inadmisibil, pentru

considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Împotriva hotărârilor

judecătorești se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții

imperative, de la care nu se poate deroga.

Potrivit prevederilor

art. 18 din Legea nr. 146/1997, „

(1) Determinarea

cuantumului taxelor judiciare de timbru se face de către instanța de judecată

sau, după caz, de Ministerul Justiției.

(1)

Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere

de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data la care s-a

stabilit taxa sau de la data comunicării sumei datorate.

(2)

Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea

părților, prin încheiere irevocabilă”.

Totodată, se reține

incidența în cauză a dispozițiilor art. 377 alin. (2) pct. 5 C. proc. civ.,

conform cărora „sunt hotărâri irevocabile . orice alte hotărâri care, potrivit

legii, nu mai pot fi atacate cu recurs”.

Din interpretarea

logico-juridică a textelor legale menționate, rezultă fără putință de tăgadă

faptul că încheierea de admitere a cererii de reexaminare a taxelor judiciare

de timbru nu este supusă niciunei forme de control judiciar.

Pe de altă parte,

Înalta Curte constată că instanța de control judiciar, Curtea de Apel

București, în mod corect, a redat în dispozitivul încheierii atacate mențiunea

„irevocabilă”.

Totodată, Înalta

Curte reține că admiterea excepției inadmisibilității recursului declarat de T.V.

face de prisos examinarea celorlalte cereri și susțineri ale acesteia,

formulate în prezenta cale de atac.

Pentru considerentele

expuse, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauza dedusă judecății

este inadmisibil și, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., îl va

respinge ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de T.V. împotriva încheierii din 17 martie 2014 a Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 29 mai 2014.