ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1747/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1747/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Decizia nr. 1747/2015
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentința nr. 8568 din 17 decembrie 2013, Judecătoria Cornetu a admis excepția necompetenței materiale și a declinat în favoarea Tribunalului Ilfov competența de soluționare a acțiunii prin care reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local Pantelimon, Orașul Pantelimon și Primăria Orașului Pantelimon, solicita obligarea pârâților la respectarea contractului de concesiune încheiat între părți, anularea înștiințării de plată emisă ca urmare a nerespectării contractului de concesiune și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut, în esență, că obiectul cauzei îl constituie verificarea legalității unei înștiințări de plată, care, conform prevederilor O.G. nr. 92/2003, are natura unui titlu de creanță, fiind, deci, aplicabile dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. d) și art. 158 - 159 C. proc. civ. și art. 10 din Legea nr. 554/2004.
Prin Sentința nr. 1545 din 28 aprilie 2014, Tribunalul Ilfov, secția civilă, a admis excepția necompetenței materiale, invocată de reclamant, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu, reținând, în esență, că obiectul acțiunii îl reprezintă executarea unui contract de natură civilă - contractul de concesiune purtând asupra unui bun aparținând domeniului privat al autorității administrativ-teritoriale, respectiv anularea unui act începător de executare cu privire la o creanță comercială - înștiințarea de plată.
Constatându-se ivirea conflictului negativ de competență, dosarul a fost înaintat Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pentru pronunțarea regulatorului de competență, potrivit art. 22 C. proc. civ.
Prin Sentința nr. 1430 din 9 mai 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu, reținând, în esență, că dispozițiile art. XXIII din Legea nr. 2/2013 privind schimbarea competenței pentru dosarele în curs de judecată se aplică doar pentru materia contenciosului administrativ, nu și pentru dosarele contravenționale, pentru care dispozițiile art. 32 - 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor sunt lămuritoare.
Împotriva acestei soluții, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs pârâtul Orașul Pantelimon, solicitând casarea hotărârii. În motivarea recursului se susține, în esență, că tribunalului îi revine competența de soluționare a cauzei, dată fiind natura administrativă fiscală a actelor supuse controlului de legalitate.
Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele și criticile formulate de recurent, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304
1
C. proc. civ., Curtea va admite recursul, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
În cauză, prin acțiunea formulată de reclamant, se solicită obligarea pârâților la respectarea contractului de concesiune încheiat între părți și anularea înștiințării de plată emisă ca urmare a nerespectării contractului.
Esențial pentru rezolvarea conflictului de competență ivit între cele două instanțe era să se stabilească natura juridică - civilă sau administrativă-fiscală - a actelor deduse judecății, respectiv contractul de concesiune și înștiințarea de plată emisă ca urmare a nerespectării contractului.
În acest context, se constată că în mod greșit s-a raportat curtea de apel la dispozițiile art. XXIII din Legea nr. 2/2013 și art. 32 - 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, reținând că pricina are natură contravențională.
Or, aceste dispoziții legale și argumentele reținute, în temeiul lor, de către curtea de apel nu au legătură cu obiectul cauzei, fiind străine de natura acesteia.
Prima instanță a pronunțat, așadar, o hotărâre nelegală, pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., urmând a fi admis recursul, casată sentința atacată și, în temeiul art. 313 teza I C. proc. civ., trimisă cauza la aceeași instanță, spre rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâtul Orașul Pantelimon împotriva Sentinței nr. 1430 din 9 mai 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și trimite cauza la aceeași sentință, spre rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 28 aprilie 2015.
Procesat de GGC - CL