ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1552/2016

Decizia nr. 1552/2016

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin contestația formulată la data de 7 mai 2015 și înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 12 mai 2015, contestatorul A. a solicitat anularea Hotărârii Plenului CSM nr. 418 din 29 aprilie 2015 prin care s-a respins contestația și a fost menținută Hotărârea nr. 84 din 18 aprilie 2015 a Secției pentru Procurori din cadrul CSM, prin care s-a respins contestația împotriva calificativului acordat la evaluarea activității profesionale pentru anii 2013 - 2014.

În motivarea contestației, se arată că parte din notele acordate încalcă Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor și procurorilor, fiind nelegală inclusiv hotărârea Comisiei de evaluare din data de 25 februarie 2015, prin care au fost respinse obiecțiunile.

În ceea ce privește indicatorul referitor la întocmirea fișelor de ședință, contestatorul arată că nu au fost evidențiate lipsurile, nefiind indicate niciun fel de norme administrative în raport de care fișele de ședință să poată fi calificate ca incomplete.

În cuprinsul proceselor-verbale indicate în raportul de evaluare, respectiv cele din 21 august 2013; 16 octombrie 2013; 30 octombrie 2013; 4 decembrie 2013, precum și informarea din 18 septembrie 2013 nu se atestă lipsa unor mențiuni corespunzătoare din fișele întocmite, ci numai faptul că nu există un exemplar al rechizitorului.

Informarea din data de 18 septembrie 2013 face obiectul unui alt dosar aflat pe rolul Înaltei Curți și nu cuprinde nicio referire la o anume fișă de ședință.

În ceea ce privește exercitarea rolului activ în faza de cercetare judecătorească, contestatorul susține că a avut rol activ în ședințele de judecată, a pus întrebări inculpaților, părților civile și martorilor, s-a sesizat din oficiu ori de câte ori a constatat săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală.

Cu titlu de exemplu, sunt evidențiate patru procese-verbale întocmite ca urmare a participării la ședințele de judecată din data de 28 noiembrie 2013; 18 octombrie 2013; 3 decembrie 2014; 1 aprilie 2014 - Încheierea pronunțată în Dosarul nr. x/212/2013 și Hotărârea de condamnare a inculpatului B.

Contestatorul mai arată că procurorului nu-i poate fi imputată soluția de achitare din procesul penal, în plus, proporția soluțiilor de condamnare este covârșitor mai mare decât soluțiile de achitare.

În ceea ce privește operativitatea în motivarea căilor de atac, se arată că cele mai multe căi de atac dintre cele al căror termen de motivare a fost depășit, au fost motivate în termenul de recomandare prevăzut de regulament. Termenul rezoluționat care era redus la jumătate, a fost depășit din motive obiective și anume, volumul foarte mare de activitate și complexitatea unor cauze.

În perioada 2013 - 2014, contestatorul a motivat 174 apeluri, procentul de 70% menționat în hotărârea comisiei de evaluare este nerelevant, deoarece s-a făcut comparația cu alți colegi care nu au motivat căi de atac sau acțiuni în domeniul dreptului civil.

De asemenea, procentul nu se raportează nici la împrejurarea că din totalul apelurilor declarate în anul 2013, mai mult de jumătate au fost declarate de contestator.

În ceea ce privește indicatorul privind activitățile de culegere de date în vederea stabilirii priorităților și formularea propunerilor, obiectivelor și punctelor de vedere solicitate, contestatorul susține că are documente care să ateste îndeplinirea acestor activități și anume lucrările indicate în contestație, în cuprinsul cărora a făcut analize, a prezentat puncte de vedere și aprecieri.

Consideră contestatorul că nu poate fi reținută susținerea comisiei de evaluare în sensul că a redactat numai puncte de vedere ale parchetului care ar fi rezultat cu ocazia dezbaterilor ce ar fi avut loc în timpul ședințelor profesionale de analiză, deoarece întocmirea directă a unor adrese, fără a exista un referat cu propuneri s-a făcut la dispoziția conducătorului parchetului.

În ceea ce privește indicatorul privind operativitatea soluționării lucrărilor cu respectarea termenelor legale și administrative se arată că este vorba despre cererile de punere sub interdicție, iar depășirea termenelor este datorată comunicării cu întârziere de către SMI Constanța a rapoartelor de expertiză medico-legală.

Nota pentru acest indicator trebuie raportată atât la volumul foarte mare de activitate în anul 2013, la numărul mare de participări în ședințele de judecată pe fondul unui număr insuficient de procurori la instanță, cât și la faptul că o perioadă îndelungată, ziua de miercuri (aceeași cu cea în care avea loc ședința de analiză a soluțiilor) a fost singura zi din săptămână în care exista posibilitatea audierii persoanelor în cererile de punere sub interdicție.

Se mai arată că în celelalte zile ale săptămânii era fie planificat în ședințe de judecată, fie de serviciu, iar într-o altă perioadă a fost lipsit de birou la sediul parchetului.

Mai arată contestatorul că până în luna octombrie 2013, planificările pe judiciar erau făcute numai pentru o săptămână, iar procedura de citare nu poate fi întotdeauna îndeplinită.

În ceea ce privește calitatea concluziilor în fața instanței de judecată, nu are relevanță că este procuror definitiv de numai 2(doi) ani, toate cererile au fost motivate, depunând în acest sens încheierea de dezbateri și hotărârea pronunțată în Dosarul nr. x/212/2013.

În ceea ce privește calitatea redactării și motivării căilor de atac, contestatorul are convingerea că lucrările sale sunt temeinic documentate și motivate logic.

În ceea ce privește căile de atac admise părților pe aspecte de nelegalitate și nedeclarate de procuror, contestatorul apreciază că nota acordată trebuie raportată atât la efectul concret al motivului de nelegalitate, cât și la numărul total de hotărâri judecătorești pe care le-a verificat în cursul anului 2013.

O singură notă observativă primită în cursul anului 2013, deși au fost verificate sub aspectul legalității și temeiniciei un număr de 391 sentințe penale în acest an, iar în total, pentru cei 2(doi) ani supuși evaluării, este vorba de 750 sentințe penale, nu justifică nota acordată.

În ceea ce privește indicatorul referitor la contribuția la unificarea practicii prin sesizarea soluțiilor diferite și întocmirea de informări și referate sunt indicate spre verificare lucrările din contestației.

În ceea ce privește calitatea actelor întocmite, acuratețea raționamentului juridic și rigoarea exprimării în alte sectoare, contestatorul depune înscrisurile indicate în contestație, susținând calitatea acestora.

În ceea ce privește indicatorii referitori la calitatea corectă a obiectului lucrărilor în alte sectoare (lit. b) din fișa de reevaluare) și respectarea prevederilor din legi, ordine și regulamente (lit. c) din fișa de evaluare), contestatorul susține că motivele invocate nu au legătură cu indicatorii menționați la criteriul aferent pct. II din fișa de evaluare.

Indicatorul se referă la calitatea activității în alte sectoare decât în faza de cercetare judecătorească, or, deficiențele în calificarea corectă a căilor de atac cu ocazia motivării acestora vizează faza de cercetare judecătorească.

Nota acordată la subindicativul de la lit. c) nu putea fi stabilită fără să existe și o sancțiune disciplinară în acest sens.

În ceea ce privește criteriul integrității și indicatorii de la pct. a și c din cadrul acestui criteriu, depunctarea este nelegală, deoarece hotărârea Secției pentru procurori din cadrul CSM analizată de membrii comisiei nu este definitivă.

Depunctarea produce efecte iremediabile, respectiv imposibilitatea de a susține examenul de promovare în anul 2015, chiar și în ipoteza în care va câștiga procesul în justiție.

În ceea ce privește indicatorul imparțialității s-au avut în vedere aceleași aspecte din hotărârea Secției pentru procurori a CSM, deși nu sunt întrunite situațiile prevăzute la art. 9 - 11 din Codul deontologic.

În ceea ce privește criteriul formării profesionale, nota nu este în concordanță cu înscrisurile doveditoare, respectiv lucrările indicate în contestație.

Intimatul susține, în principal, respingerea contestației ca inadmisibilă, deoarece potrivit art. 40 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 și art. 37 alin. (6) din Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor și procurorilor, hotărârile secțiilor CSM pot fi atacate la Plenul CSM, ale cărui hotărâri sunt definitive și irevocabile, nemaiputând fi atacate în fața instanței de contencios administrativ competente.

În subsidiar, intimatul consideră că sunt nefondate criticile formulate de contestator, avându-se în vedere că instanța de contencios administrativ nu poate cenzura maniera în care au fost evaluate cunoștințele și experiența necesară a acestuia în exercitarea funcției de procuror.

Atât în jurisprudența constantă a Înaltei Curți, cât și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că deciziile comisiilor de confirmare sau atestare a unor aptitudini, însușiri sau calități profesionale nu pot face obiectul controlului judecătoresc, evaluarea apropiindu-se de o testare a cunoștințelor și a experienței necesare pentru exercitarea unei profesii ce iese din sfera garanțiilor instituite de art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale.

Intimatul apreciază că nu s-a făcut dovada că pentru perioada 7 februarie 2013 - 7 februarie 2015, calificativul obținut de contestator nu corespunde rezultatelor analizei activității desfășurate.

Cu privire la indicatorul "întocmirea fișelor de ședință", intimatul arată că în mai multe situații contestatorul nu a întocmit în mod complet fișele de ședință în care nu a consemnat/actualizat toate datele privind părțile implicate în proces, situația de fapt și de drept, mijloacele de probă, cererile formulate în faza cercetării judecătorești.

Împrejurarea a rezultat din cuprinsul proceselor-verbale încheiate în ședințele săptămânale privind analiza activităților din sectoarele supraveghere urmărire penală și judiciar din datele de 21 august 2013; 16 octombrie 2013; 30 octombrie 2013; 4 decembrie 2013, care se coroborează cu datele ce rezultă din informarea întocmită de conducerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța din data de 18 septembrie 2013.

Evaluarea privind "exercitarea rolului activ în faza de cercetare judecătorească" s-a făcut în mod judicios, din evidența cauzelor penale rezultând că nu s-au pus concluzii complete în ședința publică, iar dispozițiile art. 67 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 nu sunt relevante.

În analiza indicatorului "Operativitatea în motivarea căilor de atac declarate" au fost avute în vedere volumul de activitate și complexitatea cauzelor soluționate de procuror, rezultând că acesta a depășit în mod repetat și nejustificat termenele ce au fost stabilite de procurorul ierarhic superior pentru redactarea motivelor căilor de atac.

La indicatorul "Activități de culegere de date în vederea stabilirii priorităților și formularea propunerilor, observațiilor și punctelor de vedere solicitate", a fost identificat numai referatul nr. x/II/2013.

Pentru evaluarea la indicatorul "Operativitatea soluționării lucrărilor, cu respectarea termenelor legale și administrative", a rezultat că magistratul a avut de soluționat un număr de 19 cereri de punere sub interdicție în anul 2013, iar în anul 2014 a avut de soluționat 28 de cereri de punere sub interdicție. Toate cererile au fost soluționate cu întârziere de până la cinci luni, față de termenul de trei luni stabilit pentru rezolvare, iar zece dintre acestea nu au fost soluționate până la momentul evaluării.

La indicatorul "Calitatea redactării și motivării căilor de atac, acuratețea raționamentului juridic, rigoarea expunerii faptelor" s-a reținut că magistratul s-a supraevaluat.

Hotărârea la indicatorul "Apeluri și recursuri admise părților pe motive de nelegalitate în cauzele în care contestatorul nu a exercitat căile de arac" s-a raportat la nota nr. x/III/2/2014 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, din conținutul căreia a rezultat că nu s-a ținut seama de două motive de nelegalitate: omisiunea instanței de fond de a reține disp. art. 320

1

C. proc. civ. și neaplicarea măsurii confiscării c/valorii telefonului mobil sustras de inculpați, în condițiile în care partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.

Cu privire la indicatorul "Contribuția personală pentru unificarea practicii judiciare, prin sesizarea soluțiilor diferite și întocmirea de informări și referate" s-a constatat că nu a existat o contribuție însemnată la unificarea practicii.

La indicatorul "Calitatea actelor întocmite, acuratețea raționamentului și rigoare exprimării", contestatorul a supraapreciat calitatea actelor întocmite.

La indicatorul "Calificarea corectă a obiectului lucrărilor și respectarea prevederilor cuprinse în legi, ordine și regulamente", magistratul a calificat în mod greșit obiectul lucrărilor nr. X/III/2/2013; nr. Y/III/2/2013 și nr. Z/III/2/2013 și nu a refăcut motivele de recurs în sensul dispozițiilor scrise ce au fost date de către prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța.

La criteriul "Integritate" și indicatorii respectarea standardelor de conduită conforme cu onoarea și demnitatea profesiei, stabilite de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, respectiv imparțialitate, s-au avut în vedere actele depuse de comisia de evaluare din care rezultă că magistratul a avut o conduită necorespunzătoare statutului, de natură a aduce atingere probității profesionale și morale a colegilor săi, procurori cu funcții de conducere.

La indicatorul "imparțialitate", intimatul a arătat că Plenul CSM a apreciat că în mod nelegal Comisia de evaluare l-a depunctat pe contestator, dar, chiar și în ipoteza în care s-ar acorda o notă maximă, nota finală nu se majorează suficient pentru a se putea acorda calificativul "Foarte Bine".

La criteriul "Obligația de formare profesională continuă și absolvirea unor cursuri de specializare", s-a constatat că procurorul nu a desfășurat vreo activitate dintre cele prevăzute de art. 14 lit. b) din Regulament, iar participarea la o conferință datează din perioada când acesta era auditor de justiție.

Prin precizarea formulată la data de 28 ianuarie 2016, intimatul a arătat că înțelege să renunțe la susținerea excepției inadmisibilității contestației, în raport de pronunțarea Deciziei Curții Constituționale nr. 634 din 8 octombrie 2015, potrivit căreia hotărârile Plenului privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor pot fi atacate la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Prezenta instanță a luat act de precizarea intimatului.

II. Considerentele Înaltei Curți, instanța competentă să soluționeze contestația întemeiată pe dispozițiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, modificată și completată

Prealabil expunerii argumentelor de fapt și de drept ale soluției ce urmează a fi pronunțată, se va reține că instanța de contencios realizează numai un control de legalitate asupra actelor atacate, inclusiv asupra raportului de evaluare, fără a putea să hotărască în concret cu privire la notele pentru care se va aprecia că nu au fost date în acord cu Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 676/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și celelalte acte normative și administrative incidente.

Fișa de evaluare contestată odată cu Hotărârea Plenului CSM nr. 418/2015 reține la indicatorul IC - Eficiența activității desfășurate în faza de cercetare judecătorească, subindicatorul a) Întocmirea completă a fișelor de ședință și reactualizarea lor permanentă, o notă de 8,90 cu motivarea că "s-au constatat fișe de ședință incomplet întocmite", iar la subindicatorul b) Exercitarea rolului activ în faza de cercetare judecătorească, o notă de 9,03, arătând că "se apreciază că nota 10 nu este un calificativ obiectiv".

La indicatorul ID - Eficiența activităților desfășurate în alte sectoare, subindicatorul a) Activități de culegere de date în vederea stabilirii priorităților și formularea propunerilor, observațiilor, punctelor de vedere solicitate, a fost dată nota 9,03, cu motivarea că "nu rezultă formularea unui punct de vedere cu privire la problematică", iar la subindicatorul b) Operativitatea soluționării lucrărilor cu respectarea termenelor legale și administrative a fost acordată nota 8,13, cu motivarea că "din informări rezultă că are circa 75% din totalul lucrărilor redactate de procurori, cu depășirea termenului".

La indicatorul IIC - Calitatea activității desfășurate în faza de cercetare judecătorească, subindicatorul a) Calitatea concluziilor susținute în fața instanței de judecată, contestatorul a obținut nota 9,00 pentru că "se apreciază că nota 10 nu este un calificativ obiectiv", la subindicatorul b) Calitatea redactării și motivării căilor de atac, acuratețea raționamentului juridic, rigoarea expunerii faptelor, contestatorul a fost notat cu 9,30 pentru că "se apreciază că nota 10 nu este un calificativ obiectiv", iar la subindicatorul c) Apeluri și recursuri admise părților pe aspecte de nelegalitate și nedeclarate de procurori, nota a fost 7,83 cu motivarea că "s-a constatat existența unui apel admis părții pe aspecte de nelegalitate și nedeclarat de procuror".

Pentru indicatorul IID - Calitatea activităților desfășurate în alte sectoare la subindicatorul a) Calitatea actelor întocmite, acuratețea raționamentului și rigoarea exprimării, contestatorul a fost notat cu 9,16, cu motivarea că "se apreciază că nota 10 nu este un calificativ obiectiv", în timp ce la subindicatorul b) Calitatea corectă a obiectului lucrărilor, nota a fost de 8,86 pentru că "s-a constatat deficiențe în calificarea corectă a căilor de atac, cu ocazia motivării acestora".

Indicatorul III - Integritatea cu subindicatorul a) Respectarea standardelor de conduită conforme cu onoarea și demnitatea profesiei stabilite de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, contestatorului i s-a acordat nota 6,33 cu motivarea "s-au constatat numeroase deficiențe în acest sens".

Prin cererea introductivă, contestatorul a contestat și indicatorii/subindicatorii - operativitate în motivarea căilor de atac (8,90), contribuția la unificarea practicii prin sesizarea soluțiilor diferite și întocmirea de informări și referate (9,00); imparțialitatea (7,83); formarea profesională (8,66), iar ulterior a renunțat în raport de întâmpinarea formulată și Hotărârea Plenului CSM nr. 418/2015, a cărei motivare nu îi fusese adusă la cunoștință.

Prin Hotărârea din 25 februarie 2015, Comisia de evaluare din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța a respins observațiile și obiecțiile formulate de contestator la fișa de evaluare pentru perioada februarie 2013 - februarie 2015.

Secția pentru procurori a CSM, prin Hotărârea nr. 84 din 18 martie 2015 a respins contestația formulată împotriva calificativului obținut la evaluarea pentru perioada 2013 - 2015.

Prin Hotărârea Plenului CSM nr. 418 din 29 aprilie 2013 a fost respinsă contestația administrativă împotriva aceluiași calificativ.

Plenul CSM a apreciat numai la indicatorul "Imparțialitate", notat cu 7,83, că în mod nelegal, Comisia de evaluare a acordat nota contestată, având în vedere că nu au fost respectate prevederile avizului de evaluare a activității profesionale a magistratului, aprobat prin Hotărârea nr. 10/2008, modificat prin Hotărârea nr. 837/2010, dar modificarea acestei note nu poate schimba calificativul din "bine" în "foarte bine".

Analizându-se actele normative incidente, precum și înscrisurile depuse la dosar, se constată că la emiterea/elaborarea actelor administrative atacate, autoritățile implicate au încălcat anumite prevederi legale care conduc la anularea parțială a acestora.

Astfel, se constată că, potrivit art. 17 alin. (1) din Regulament, precum și Ghidului de evaluare, evaluarea se desfășoară în concordanță cu principiile transparenței și dreptul magistratului la a fi evaluat corect, iar fiecare criteriu trebuie să fie "demonstrat" prin elementele sale definitorii.

Altfel spus, comisia de evaluare și celelalte autorități implicate în procesul evaluării sunt obligate să motiveze nota acordată fiecărui criteriu (indicator/subindicator).

Motivarea actului administrativ reprezintă una dintre condițiile legalității acestuia, în sens contrar sancțiunea este anularea, fără a se solicita părții reclamante să dovedească vreo vătămare.

Or, se poate observa cu ușurință că la indicatorii IC lit. b); IIC lit. a) și b); IID lit. a), notele de 9,03; 9,00; 9,33 și 9,16 au fost acordate pentru că "nota 10 nu este un calificativ obiectiv", fără să se motiveze opțiunea și modul în care s-a apreciat în concret că, de exemplu 9,16 ar reprezenta un calificativ obiectiv.

Un alt argument pentru care Înalta Curte apreciază că evaluarea contestatorului s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale incidente este nota acordată la indicatorii ID - Eficiența activităților desfășurate în alte sectoare, cu subindicatorii a), b), IID - Calitatea activităților desfășurate în alte sectoare, cu subindicatorii a), b) și c).

Din actele dosarului, reiese faptul că procurorul a desfășurat numai activitatea din sectorul judiciar.

În actele atacate nu au fost indicate activitățile desfășurate în alte sectoare, enumerarea acestora, actele întocmite cu această ocazie, etc.

De altfel, notele acordate la acest criteriu privesc activitatea contestatorului din sectorul judiciar - căi de atac - acestea neputând să reprezinte o altă activitate decât cea deja arătată în cadrul fazei de cercetare judecătorească.

Hotărârea Plenului CSM nr. 838/2010 enumeră activitățile desfășurate de procuror la Cap.I, pct. 1.3.4 "ca fiind următoarele: urmărire penală, supravegherea cercetărilor penale, cercetare judecătorească, activități desfășurate în alte sectoare, cu precizarea că în cazul în care una dintre aceste activități nu a fost desfășurată de către procuror sau nu are o pondere semnificativă în activitatea acesteia, fiind desfășurată cu caracter de excepție, aceasta nu va fi notată, urmând a se face mențiunea cuvenită.

Activitățile desfășurate de procurori în alte sectoare sunt enumerate în Ghidul de evaluare, cu titlu de exemplu; purtător de cuvânt, responsabil cu formarea continuă descentralizată.

Cu privire la evaluarea criteriului III a) - Integritate, respectarea standardelor de conduită conforme cu onoarea și demnitatea profesiei stabilite de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor se reține că procurorul a primit nota 6,33 pentru "numeroase deficiențe în acest sens".

Înalta Curte apreciază că atâta timp cât nu există o soluție definitivă cu privire la încălcarea codului deontologic pe aspectele încheiate, depunctarea la acest criteriu este nelegală.

Comisia de evaluare nu se poate substitui competențelor Consiliului Superior al Magistraturii în aprecierea încălcării Codului deontologic și nici instanței de judecată competente să soluționeze contestația împotriva hotărârii CSM de încălcare a acestui cod.

Înalta Curte reține și că Plenul CSM, prin Hotărârea nr. 418/2015 prin care s-a respins contestația la evaluare, în mod greșit a respins argumentele contestatorului cu privire la evaluarea criteriului.

Soluția cu privire la întreg criteriul III, integritate și imparțialitate trebuie să fie unitară, ambele aspecte fiind în legătură cu inexistența unei hotărâri definitive pe aspectul încălcării Codului deontologic, neexistând nicio rațiune pentru care motivul subzistă la subindicatorul "Integritate".

Referitor la evaluarea indicatorului IC - Eficiența activității în faza de cercetare judecătorească, cu subindicatorul a) Întocmirea completă a fișelor de ședință și reactualizarea lor permanentă, notată cu 8,90 pentru faptul că s-au constatat fișe de ședință incomplet întocmite", se remarcă faptul că la capitolul Eficiență, Ghidul de evaluare are în vedere ca procurorul să cuprindă în fișa de ședință: datele privind părțile implicate în proces, reținerea situației de fapt și de drept, mijloacele de probă, eventuale cereri, iar datele să fie actualizate după fiecare termen de judecată.

Prin procesele-verbale săptămânale de analiză din 21 august 2013, 16 octombrie 2013, 30 octombrie 2013, 4 decembrie 2013 și informarea din 18 septembrie 2013 (ce face obiectul unei acțiuni pe rolul instanței judecătorești competente) s-a reținut că procurorul nu deținea un exemplar al rechizitorului și nicidecum că lipseau datele obligatorii din fișele dosarelor, astfel încât acest criteriu urmează să fie reanalizat în conformitate cu prevederile legale din Ghidul de evaluare.

Contestatorul a fost evaluat cu nota 7,83 la indicatorul IIC lit. c) "apeluri și recursuri admise părților pe aspecte de nelegalitate și nedeclarate de procuror", pentru că s-a constatat existența unui apel admis părții pe aspecte de nelegalitate și nedeclarat de procuror.

Înalta Curte constată că procurorul a fost notat cu 7,83 pentru că un singur apel a fost admis în condițiile prevăzute de acest criteriu în anul 2013.

Actele administrative atacate au realizat evaluarea contestatorului numai în raport de un singur eveniment ce a avut loc în anul 2013, fără să țină seama că notarea trebuie să aibă în vedere întreaga activitate pe parcursul a doi ani: februarie 2013 - februarie 2015.

Se mai reține că întregul proces de evaluare a contestatorului a urmărit să pună în evidență aspectele negative, unele neîntemeiate, cu referire la anul 2013, neexistând nicio mențiune la activitatea din anul 2014 până în februarie 2015.

Or, Ghidul de evaluare impune, în situația în care evaluatorul a obținut inițial rezultate mai slabe, dar în ultimul an a obținut rezultate foarte bune, calificativul acordat la evaluare să fie corespunzător rezultatelor obținute în ultima perioadă.

Față de acestea, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, modificată și completată, coroborat cu art. 1 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, se va admite în parte contestația formulată, se vor anula în parte actele administrative atacate, respectiv notele acordate la punctele IC lit. a), lit. b); ID, IIC lit. a), b), c); IID și III lit. a) din fișa de evaluare, urmând să fie reevaluat punctajul în conformitate cu cele reținute prin prezenta hotărâre.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite, în parte, contestația restrânsă, astfel cum a fost formulată de A. în contradictoriu cu Consiliul Superior al Magistraturii.

Anulează, în parte, Hotărârea Secției pentru Procurori a CSM nr. 84 din 18 martie 2015, Hotărârea Plenului CSM nr. 418 din 29 aprilie 2015, Fișa de evaluare a activității profesionale a contestatorului, pentru perioada 7 februarie 2013 - 7 februarie 2015, Raportul de evaluare a activității profesionale a contestatorului pentru perioada 7 februarie 2013 - 7 februarie 2015, Hotărârea din 25 februarie 2015 a Comisiei de evaluare în ceea ce privește notele acordate la punctele IC lit. a), lit. b), ID, IIC lit. a), b), c), IID, III lit. a), urmând să fie reevaluat punctajul.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 mai 2016.

Procesat de GGC - MI