ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.10.2016

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1919/2016

HOTĂRÂRE
14.10.2016
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1919/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)

Decizia nr.

1919

/20

16

Deliberând asupra excepției

de necompetență materială reține următoarele:

Prin cererea înregistrată

pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

I

civilă, la data de 7 septembrie 2016,

petenta A. Banca SCPA Italia, prin A. Banca SCPA Italia - Sucursala București

a solicitat strămutarea Dosarului nr. x/211/2016 al Judecătoriei Cluj-Napoca

la o altă instanță pentru motive de bănuială legitimă.

În

motivarea cererii de strămutare, petenta

a invocat bănuiala legitimă și a considerat că sunt incidente

în cauză deciziile nr. 558 din 16 octombrie 2014 și nr. 169 din 24 martie

2016 ale Curții Constituționale, cu referire la competența instanței,

arătând că, în speță, similar cu situația de fapt reținută

în deciziile indicate, bănuiala legitimă se fundamentează pe calitatea

părților, respectiv pe calitatea d-lui B., acționarul societății

I

cu d-na judecător

D., magistrat în cadrul Curții de Apel Cluj, instanță care ar urma

să judece cererea de strămutare.

Art. 142 alin. (1) teza I C.

proc. civ. prevede că „cererea de strămutare întemeiată pe motiv

de bănuială legitimă este de competența curții de apel,

dacă instanța de la care se cere strămutarea este o judecătorie

sau un tribunal din circumscripția acesteia”.

Dispozițiile art. 142

alin. (1) teza I și cele ale 145 alin. (1) teza I C. proc. civ. au fost supuse

controlului de constituționalitate pe calea excepției.

Astfel, prin Decizia nr. 558 din

16 octombrie 2014, Curtea Constituțională a stabilit că „dispozițiile

art. 142 alin. (1) teza I și ale art. 145 alin. (1) teza I C. proc. civ. sunt

constituționale în măsura în care motivul de bănuială legitimă

nu se raportează la calitatea de judecător la curtea de apel a uneia dintre

părți”.

De asemenea, prin Decizia nr. 169

din 24 martie 2016, Curtea Constituțională a constatat că „dispozițiile

art. 142 alin. (1) teza I și ale art. 145 alin. (1) teza I C. proc. civ. sunt

constituționale în măsura în care motivul de bănuiala legitimă

nu se raportează la calitatea de parte a curții de apel în raza căreia

funcționează instanța învestită cu judecarea litigiului”.

Argumentul petentei privind motivul

de bănuială legitimă nu poate fi avut în vedere la stabilirea competenței,

întrucât nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele reținute de Curtea

Constituțională prin Deciziile nr. 558 din 16 octombrie 2014 și nr.

169 din 24 martie 2016, în sensul că bănuiala legitimă invocată

nu se referă la calitatea de parte în proces a unui judecător și

nici la calitatea de parte a curții de apel în raza căreia funcționează

instanța învestită cu judecarea litigiului.

Așadar, astfel cum s-a arătat

mai sus, în cauza de față, cererea de strămutare este întemeiată

pe motive de bănuială legitimă și este formulată cu privire

Ia Dosarul nr. x/211/2016, aflat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca. Contestația

la executare ce face obiectul pricinii vizează Dosarul nr. x/2015 al B.E.J.

E., care are Ia bază cererea de executare înregistrată la data de 24 decembrie

2015, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc.

civ.

În

acest context, reținând faptul că

dosarul a cărui strămutare se solicită se află pe rolul Judecătoriei

Cluj-Napoca, instanță care se află în circumscripția teritorială

a Curții de Apel Cluj și, în raport de dispozițiile art. 142

alin. (1) teza

I

cu prevederile art. 131 alin. (1) din același act normativ, Înalta Curte constată

că instanța competentă material să soluționeze cauza este

Curtea de Apel Cluj, în favoarea căreia va opera prezenta declinare de competență,

Decimă competența de

soluționare a cererii formulate de petenta A. Banca SCPA Italia, prin A. Banca

SCPA Italia - Sucursala București, prin care solicită strămutarea

pricinii care face obiectul Dosarului nr. x/211/2016, aflat pe rolul Judecătoriei

Cluj-Napoca, în favoarea Curții de Apel Cluj.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 14 octombrie 2016.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2019-04-10
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 781/2019
După deliberare, asupra cauzei de față constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la 8 martie 2019, sub nr. x/2019, petentul A. a solicitat strămutarea Dosarului nr. x/201
ÎCCJ 2019-10-08
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1689/2019
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 27 august 2019, petentele A. și B. au solicitat strămutarea cauzei ce formează obiectul dosaru
ÎCCJ 2016-06-21
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1421/2016
Decizia nr. 1421/2016 Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 13 iunie 2016, petenta A. a solicitat strămutarea Dosarului nr. x/314/20
ÎCCJ 2017-09-29
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1423/2017
constată incidența în cauza a dispozițiilor art. 142 alin. (1) din actul normativ mai sus menționat, potrivit cărora „cererea de strămutare întemeiată pe motiv de bănuiala legitimă este de competența curții de apel, dacă instanța de la care
ÎCCJ 2019-10-08
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1688/2019
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 26 august 2019, petentul A. a solicitat strămutarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr.
Sursă