ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2378/2016

Decizia nr. 2378/2016 Asupra cauzei de față, constată următoarele; Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureș la data de 15.30.2015 și precizată ulterior, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Casa Județeană de Pensii Maramureș și Comuna Petrova, prin primar, să se constate că a prestat activitate în calitate de membru cooperator în cadrul C.A.P. Petrova în perioada 1971-1989, perioadă ce constituie timp util la pensie. Prin sentința civilă nr. 396 din 25 martie 2016, Tribunalul Maramureș, secția l civilă, a respins, ca nefondată, cererea formulată de reclamantul A. împotriva pârâtelor Comuna Petrova prin primar și Casa Județeană de Pensii Maramureș. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Cluj și repartizat aleatoriu completului A5 din cadrul secției I civile a Curții de Apel Cluj, Prin încheierea din 20 septembrie 2016, completul A5, din oficiu, a constatat că a fost învestit cu soluționarea unui litigiu de muncă, care nu poate fi soluționat de un complet specializat în soluționarea cauzelor civile, cum este completul A5. Prin urmare, a declinat competența de soluționare a cauzei completului specializat în materia litigiilor de muncă, respectiv completul A5. Completul A8, astfel învestit, prin încheierea din 02 noiembrie 2016, a admis excepția necornpetenței completului specializat în soluționarea litigiilor de muncă în ce privește soluționarea apelului formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 396 din 25 martie 2016 a Tribunalului Maramureș și a declinat competența de soluționarea a cauzei în favoarea completului specializat în materia litigiilor de muncă.

Pentru a pronunța această soluție, completul A5 a reținut următoarele: Prin Hotărârea Colegiului de Conducere a Curții de apel Cluj nr. 31 din 18.05.2016, s-a decis că A8 este complet specializat în materia litigiilor de munca, iar completul A5 este complet specializat în soluționarea litigiilor de asigurări sociale, așa cum este cel în cauză. Investită în temeiul dispozițiilor art. 136 alin. (4) raportat la dispozițiile art. 133 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc.

civ., asupra conflictului de competență, Înalta Curte reține următoarele: Analizând lucrările dosarului, Înalta Curte constată că declinările reciproce de competență între cele două complete specializate A5 și A8 din cadrul secției I civile a Curții de Apel Cluj se datorează manierei de distribuire a cauzelor în funcție de specializarea magistraților în anumite materii sau domenii ale dreptului, respectiv litigii de muncă și asigurări sociale, astfel cum au fost stabilite prin Hotărârea Colegiului de Conducere a Curții de Apel Cluj nr. 31 din 18 mai 2016. Chiar dacă, jurisprudențial departajarea cauzelor în funcție de domenii se face prin sintagma „competența funcțională” aceasta nu desemnează o departajare a competențelor în sensul legii de procedură, ci o departajare a cauzelor după specializarea magistratului/completelor în anumite domenii, potrivit Legii nr. 304/2004.

Aceste dispoziții au caracter organic și imperativ, astfel că încălcarea lor atrage pronunțarea unei hotărâri nule și presupune imperativul rejudecării cauzei de către un judecător specializat în materia procesului determinată după natura obiectului său. În cauza de față, se reține că art. III din Hotărârea Colegiului de Conducere a Curții de Apel Cluj nr. 31 din 18 mai 2016 a aprobat metodologia de repartizare a cauzelor înregistrate după intrarea în vigoare a dispozițiilor Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. Astfel, a stabilit că litigiile de muncă vor fî repartizate spre competentă soluționare completurilor de apel A7-A11, iar cauzele având ca obiect asigurări sociaie vor fi repartizate completurilor de apel A3-A6.

De asemenea, a mai stabilit că plenitudinea de competență în soluționarea cauzelor civile aparține completurilor A2-A6. S-a mai stabilit aplicabilitatea dispozițiilor art. III din Hotărârea Colegiului de Conducere a Curții de Apel Cluj nr. 31 din 18 mai 2016 începând cu data de 23 mai 2016. Cauza de față, având ca obiect apelul formulat de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Casa Județeană de pensii Maramureș și Comuna Petrova prin Primar, împotriva sentinței civilă nr. 396 din 25 martie 2016 a Tribunalului Maramureș, a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj ulterior datei de 23 mai 2016, când erau în vigoare dispozițiile hotărârii colegiului de conducere menționate.

Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, dreptul la asigurări sociale este garantat de stat și se exercită, în condițiile prezentei legi, prin sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul public de pensii. Prevederile art. 153 din același act normativ stabilesc că în materia asigurărilor sociale se încadrează și acțiunile privind modul, de calcul și de depunere a contribuției de asigurări sociale; modul de stabilire a dobânzilor și penalităților de întârziere; înregistrarea, evidența și certificarea contribuției de asigurări sociale; refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asigurări sociale; modul de stabilire și de plată a pensiilor și a altor drepturi de asigurări sociale; plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenție încheiate în baza prezentei legi.

Dosarul în cadrul căruia a fost exercitat apelul, înregistrat pe rolul Curții de Apel Cluj Ia data de 30 mai 2016, are ca obiect solicitarea reclamantului A. de a i se recunoaște perioada cuprinsă între anii 1971-1989, ca vechime în muncă desfășurată în cadrul C.A.P. (Coperativei Agricole de Producție) necesară pentru stabilirea pensiei. Astfel, analizând conținutul cererii de chemare în judecată, se constată că scopul pentru care reclamantul s-a adresat instanței de judecata a fost acela de a obține o hotărâre judecătorească în temeiul căreia să îi fie recunoscută perioada în care a desfășurat activitate în cadrul C.A.P., în absența unui contract individual de muncă, ca perioadă în care acesta a contribuit la fondul național de asigurări sociale, pentru a fi îndreptățit la acordarea pensiei, ca drept de asigurări sociale.

Se mai reține că izvorul raportului juridic dedus judecății nu este un contract de muncă, activitatea în cadrul Cooperativei Agricole de Producție desfășurată de către reclamantul A. nefiind guvernată de dispozițiile cuprinse într-un contract individual de muncă care ar fi atras competența prevederilor din C. muncii, ci de dispozițiile din Legea nr. 4/1977. Prin urmare, obiectul cauzei se referă la jurisdicția asigurărilor sociale, reglementată de dispozițiile Legii nr. 263/2010. Pentru argumentele arătate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a apelului exercitat de A., în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Maramureș și Comuna Petrova prin Primar împotriva sentinței civile nr. 396 din 25 martie 2016 a Tribunalului Maramureș, în favoarea completului specializat în soluționarea litigiilor în materia asigurărilor sociale din cadrul secției I civilă a Curții de Apel Cluj, inițial învestit.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a apelului exercitat de A., în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Maramureș și Comuna Petrova, prin Primar, împotriva sentinței civile nr. 396 din 25 martie 2016 a Tribunalului Maramureș, în favoarea completului specializat în soluționarea litigiilor în materia asigurărilor sociale din cadrul secției I civilă a Curții de Apel Cluj, inițial învestit. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 decembrie 2016.