ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 221/2017

Decizia nr. 221/2017

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei;

Prin cererea înregistrata pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ si fiscal, la data de 20 iulie 2016, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând instanței să se dispună anularea Ordinului nr. 1193 din 1 octombrie 2015 emis de B., prin care a fost revocat nelegal din funcția de vicepreședinte cu rang de subsecretar de stat al C., reintegrarea în funcția anterior deținută, obligarea pârâtei la plata sumelor constituite din valoarea însumată a salariului mediu deținut la revocarea din funcție pentru perioada 1 octombrie 2013, la zi, data pronunțării sentinței, cu plata cheltuielilor de judecata.

Prin sentința nr. 1945 din 7 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ si fiscal, s-a admis excepția necompetentei materiale a instanței și s-a declinat competenta de soluționare a cauzei Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ si fiscal.

A apreciat Curtea că, în speță, sunt incidente prevederile art. 2 din Legea nr. 188/1999 și că, în lipsa unor alte prevederi legale care sa reglementeze un statut special al funcției de subsecretar de stat, cauza se supune soluționării Tribunalului București.

Prin sentința nr. 6383 din 08 noiembrie 2016 a Tribunalului București, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția necompetentei materiale a Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, și s-a declinat competenta de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, privind acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul B.

Constatând ivit conflictul negativ de competenta, s-a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, spre soluționarea conflictului de competenta ivit.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond, în raport de prevederile art. 44, 48 din Legea nr. 90/2001 și art. 7 alin. (5) din H.G. nr. 957/2015, a reținut că actul contestat s-a emis de către un minister care face parte din aparatul guvernamental, iar funcția deținută de reclamant este aceea de vicepreședinte cu rang de subsecretar de stat al C., autoritate aflată în subordinea guvernului.

II. Regulatorul de competență;

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) C. proc. civ. din 2010, urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Obiectul prezentului litigiu este reprezentat de anularea actului administrativ prin care s-a dispus eliberarea reclamantului din funcția de vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat, al C., actul administrativ contestat fiind emis de B.

Raportat la dispozițiile art. 1 alin. (1) și art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, este vorba de un litigiu privind acte administrative emise de o autoritate publică centrală.

În ceea ce privește instanța de contencios administrativ competentă din punct de vedere material, în sensul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte constată că aceasta este reprezentată de secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel, aplicabil în cauză fiind criteriul poziționării autorității emitente în sistemul autorităților publice.

Normele de competență derogatorii instituite prin art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, astfel cum a fost modificat prin art. 4 din Legea nr. 2/2013, nu sunt incidente în cauză, întrucât litigiul nu are ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public, atât timp cât reclamantul nu are calitatea de funcționar public.

Numirea și eliberarea din funcție a conducătorilor organelor de specialitate din subordinea ministerului se face de către ministru, în baza competențelor reglementate de art. 44 alin. (2) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul B. în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31 ianuarie 2017.