ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1657/2017

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Sighetu Marmației, sub nr. x/307/2015 Ia data de 22 iulie 2015, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Comisia locală de fond funciar Sarasău, transformarea daunelor cominatorii în daune compensatorii, reprezentând prejudiciu cauzat ca urmare a nepunerii în executare de către aceasta a sentinței civile nr. 1992 din 06 octombrie 1998 a Judecătoriei Sighetu Marmației, începând cu data de 24.06.2006 și până la realizarea obligației. În susținere, a arătat că prin sentința civilă nr. 1936/2007, pronunțată în Dosarul nr. x/307/2007 al Judecătoriei Sighetu Marmației, definitivă și executorie, pârâta a fost obligată la plata de daune cominatorii de câte 50 lei/zi, pentru nepunerea în executare a sentinței civile nr. 1992/1998. A mai precizat că prin nepunerea cu rea-credință în posesie cu privire la terenurile în litigiu, a fost prejudiciat cu suma totală de 78.750 lei, reprezentând contravaloarea recoltelor ce se puteau realiza. În drept, a invocat prevederile deciziei nr. 20 din 12 decembrie 2005 a Înaltei Curți, secțiile unite.

Judecata în primă instanță Prin sentința civilă nr. 1214 din 25 mai 2016, Judecătoria Sighetu Marmației, a respins, ca nefondată, cererea formulată de petentul A., în contradictoriu cu intimata Comisia locală pentru aplicarea legilor fondului funciar a comunei Sarasău, având ca obiect transformarea daunelor cominatorii în daune compensatorii.

Judecata în apel Prin decizia civilă nr. 701/A din 29 noiembrie 2016, Tribunalul Maramureș, a respins, ca nefondat, apelul declarat de către reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 1214 din 25 mai 2016, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației.

Judecata în recurs Prin decizia civilă nr. 58/R din 15 martie 2017, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 701/A din 29.11.2016 a Tribunalului Maramureș.

Judecata în recurs. Completul de filtru Împotriva deciziei nr. 58/R din 15.03.2017 a Curții de Apel Cluj, a formulat prezentul recurs reclamantul A. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 07.04.2017 și repartizat completului filtru nr.

Prin rezoluția completului de filtru din data de 11 aprilie 2017, a fost dispusă întocmirea unei adrese către reclamantul A. pentru a-și preciza calea de atac exercitată împotriva deciziei civile nr. 58/R din 15.03.2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, în termen de 10 zile de la comunicare, având în vedere că, în cuprinsul cererii înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție Ia data de 07 aprilie 2017, sub nr. x/307/2015, reclamantul a menționat că exercită „cerere de atac”. La data de 05 mai 2017, reclamantul A. a depus precizare prin care învederat că prin cererea înregistrată la data de 07 aprilie 2017, sub nr. x/307/2015 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, a înțeles să exercite calea de atac a recursului. Cererea a fost comunicată intimatei Comisia locală de fond funciar Sarasău, la data de 25.04.2017, care nu a depus întâmpinare. Constatând finalizată procedura de comunicare, astfel cum este reglementată de dispozițiile art XV coroborate cu dispozițiile art. XVII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., publicată în M. Of., Partea I, nr. 89/12.02.2013, magistratul asistent raportor a trecut la întocmirea raportului asupra admisibilității, în principiu, a recursului, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. Raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților la data de 04.09.2017, iar la data de 11.09.2017, recurentul reclamant A. a depus precizări, iar la data de 13.09.2017, intimata Comisia locală Sarasău a depus punct de vedere la raport. La termenul din 25 octombrie 2017, completul de filtru a rămas în pronunțare asupra admisibilității în principiu a recursului, din perspectiva legalității căii de atac, cu privire la care reține următoarele: În cauza de față, prin decizia civilă nr. 58 din 15.03.2017, ce face obiectul prezentei căi de atac, Curtea de Apel Cluj, a respins ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 701 din 29.11.2016 a Tribunalului Maramureș, decizie definitivă. Având în vedere că hotărârea judecătorească recurată a fost pronunțată de Curtea de Apel Cluj în soluționarea unui recurs, iar potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 din Lege nr. 134/2010 privind C. proc. civ., deciziile pronunțate în recurs sunt definitive, împotriva deciziei civile nr. 58 din 15.03.2017, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, nu poate fi exercitat recurs. Potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituția României arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia. Văzând conținutul dispozițiilor art. 499 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., potrivit cărora „Prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins, în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare”, având în vedere că inadmisibilitatea căii de atac reprezintă o excepție procesuală de procedură, absolută și peremptorie care împiedică analiza oricăror alte chestiuni, inclusiv excepții, Înalta Curte constată că motivele de nelegalitate invocate prin cererea de recurs nu mai pot fi supuse controlului judecătoresc de către instanța de recurs. Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 58/R din 15 martie 2017, pronunțată de Curtea de Apei Cluj, secția I civilă.