ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 708/2021

Ședința publică din data de 1 aprilie 2021 Asupra cererii de recurs, reține următoarele: Prin încheierea de ședință din 8 iulie 2020, pronunțată de către Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, a fost suspendată, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., judecata cauzei întrucât la apelul nominal părțile, deși legal citate, nu s-au prezentat, iar, din verificarea actelor dosarului, a rezultat că nu a fost formulată cerere de judecare a cauzei în lipsă. Împotriva acestei încheieri a formulat recurs revizuenta A.. Examinând recursul în raport de excepția inadmisibilității, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, în considerarea prevederilor art. 137 alin. (1) C. proc.

civ., Înalta Curte reține următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 244 1 alin. (1) C. proc. civ., asupra suspendării judecării procesului instanța se va pronunța prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs în mod separat, cu excepția celor pronunțate în recurs. În speță, calea de atac a recursului a fost exercitată împotriva încheierii din 8 iulie 2020, pronunțată în dosarul având ca obiect recursul formulat de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 3 din 16 ianuarie 2019, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosarul nr. x/2018. Din interpretarea textului procedural mai sus menționat, rezultă că încheierea atacată nu este susceptibilă de exercitarea controlului judiciar extraordinar al acestei căi de atac, fiind pronunțată într-un dosar ce vizează calea de atac a recursului.

Se reține că, potrivit dispozițiilor art. 129 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina părților obligația îndeplinirii actelor de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător. Revine, așadar, persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă și de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condițiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanțelor judecătorești și de soluționare a cererilor deduse judecății, implicit și a căilor de atac. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Ca atare, în raport de dispozițiile legale care reglementează normele procesuale aplicabile în cauză, încheierea de ședință din 8 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018, ce a fost atacată cu recurs, nu este supusă, prin lege, cenzurii acestei căi de atac. În consecință, recursul formulat în cauză fiind inadmisibil, Înalta Curte urmează a-l respinge în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din 8 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 1 aprilie 2021.