ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1665/2021
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1665/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 16 septembrie 2021
După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:
Obiectul recursului
Prin încheierea din 15 octombrie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2019.1, Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, constatând lipsa recurentului de la dezbateri și faptul că acesta nu a solicitat judecata în lipsă a dispus, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecării cererii de recurs formulate împotriva încheierii din 24 aprilie 2019, pronunțate de Tribunalul Arad, secția I civilă în același dosar.
Recursul
Împotriva încheierii din 15 octombrie 2020, pronunțate în dosarul nr. x/2019.1 de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă a declarat recurs recurentul A., în termenul prevăzut de art. 414 alin. (2) C. proc. civ.
Prin motivele expuse în cererea de recurs, recurentul a criticat încheierea din perspectiva faptului că exemplarul ce i-a fost comunicat nu poartă semnătura membrilor completului de judecată care a pronunțat-o, astfel cum prevăd dispozițiile art. 426 alin. (5) și art. 427 C. proc. civ., precum și cele ale Regulamentului de ordine interioară a instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015.
Procedura de filtru
Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului s-a reținut că, deși încheierea atacată este susceptibilă de recurs, conform art. 414 alin. (1) C. proc. civ., cererea de recurs nu îndeplinește condițiile de formă prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 486 alin. (3) din acest act normativ, întrucât nu cuprinde motivele de nelegalitate ale hotărârii recurate.
Prin rezoluția din 7 iunie 2021, s-a stabilit termen pentru soluționarea recursului la 16 septembrie 2020, în condițiile prevăzute de art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția nulității recursului, rămânând în pronunțare asupra acesteia.
Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Examinând recursul în raport de excepția de nulitate, a cărei analiză este prioritară, conform art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea lor; conform art. 487 din același act normativ, recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs.
Art. 489 alin. (1) C. proc. civ. stipulează că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar alin. (2) al aceluiași articol prevede că sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același act normativ.
Examinând motivele expuse de recurent în cererea de recurs, Înalta Curte constată că acesta a criticat încheierea atacată din perspectiva faptului că exemplarul ce i-a fost comunicat nu poartă semnătura membrilor completului care a pronunțat-o.
Aceste aspecte nu reprezintă critici de nelegalitate ale încheierii recurate, care să permită încadrarea într-unul din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor imputate instanței și încadrarea lor în cazurile de casare limitativ prevăzute de articolul menționat.
Astfel, cererea de recurs trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise motivelor de recurs reglementate de lege, evidențiază nelegalitatea hotărârii.
Prin nemotivarea căii de atac, Înalta Curte reține că intervine sancțiunea expres prevăzută de art. 486 alin. (3) C. proc. civ. lege - nulitatea recursului - ce poate fi constatată în condițiile art. 493 alin. (5) din același cod.
În raport de considerentele expuse și de faptul că nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea prevăzută de 486 alin. (3) C. proc. civ., respectiv anularea căii de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 15 octombrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019.1.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 septembrie 2021.