ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1354/2020

Ședința publică din data de 15 iulie 2020

Asupra recursurilor de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 18 noiembrie 2015 pe rolul Judecătoriei Bacău, secția Civilă, sub nr. x/2015, reclamanta A. a chemat în judecată pârâții S.C. B. S.R.L., Primăria Comunei Săucești, prin primar, și Consiliul Județean Bacău, solicitând obligarea pârâților la plata despăgubirilor în valoare de 300.000 RON, reprezentând daune materiale și morale suferite în urma accidentului produs din cauza carosabilului acoperit de polei și zăpadă, obligarea pârâților la plata dobânzii legale conform O.G. nr. 13/2011 și la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâta S.C. B. S.R.L. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Bacău și a formulat cerere de chemare în garanție a S.C. C. S.R.L.

Prin sentința civilă nr. 761 din 5 februarie 2016, pronunțată de Judecătoria

Bacău, secția Civilă, a fost admisă excepția necompetenței materiale a instanței și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău, secția a II-a civilă.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la 11 februarie 2016, sub același număr.

Prin precizările depuse la dosarul tribunalului, reclamanta a specificat că solicită obligarea pârâților la plata sumei de 15.400 RON, reprezentând contravaloare drepturi salariale neprimite ca urmare a deteriorării stării de sănătate în urma accidentului, 1.500 euro, echivalentul sumei de 6.750 RON reprezentând contravaloarea autoturismului deteriorat, 500 RON contravaloare combustibil pentru toate deplasările efectuate la Iași - Spitalul de psihiatrie Socola, 3.000 RON contravaloare medicamente administrate atât în perioada de comă cât și după această perioadă. S-au solicitat daune morale în valoare de 200.000 RON.

Consiliul Județean Bacău a solicitat introducerea în cauză a Serviciului Public Județean de Drumuri Bacău.

Prin încheierea de ședință din 15 mai 2017, instanța a admis lipsa calității procesuale pasive a pârâtei Primăria Comunei Saucești și a dispus introducerea în cauză a Societății de Asigurare Reasigurare D. S.A, în calitate de intervenient forțat.

Prin încheierea de ședință din 4 decembrie 2017 a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean Bacău și a fost respinsă acțiunea față de acest pârât, care a fost scos din citativ.

Prin sentința civilă nr. 260/2018 din 5 martie 2018, pronunțată de Tribunalul Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal s-a respins cererea de chemare în garanție formulată de către Consiliul Județean Bacău împotriva Serviciului Public Județean de Drumuri Bacău, ca rămasă fără obiect; s-a respins cererea împotriva intervenientului forțat Societatea de Asigurare Reasigurare D. S.A.; s-a admis cererea de chemare în garanție a S.C. C. S.R.L., formulată de către S.C. B. S.R.L.; a fost obligată pârâta S.C. B. S.R.L. la plata sumei de 250.000 RON despăgubiri morale față de reclamantă și la plata cheltuielilor de judecată respectiv contravaloare taxă de timbru în sumă de 3.000 RON. A fost obligată chemata în garanție C. S.R.L către pârâta S.C. B. S.R.L. la plata sumei de 250.000 RON despăgubiri morale datorate reclamantei și la plata cheltuielilor de judecată, respectiv contravaloare taxă de timbru în sumă de 3.000 RON.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel chemata în garanție S.C. C. S.R.L. și pârâta S.C. B. S.R.L.

Prin decizia civilă nr. 310/2019 din 1 aprilie 2019, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă a admis apelurile formulate, a schimbat în parte sentința atacată, în sensul că a obligat pârâta S.C. B. S.R.L. plata către reclamantă a sumei de 30.000 RON, cu titlu de despăgubiri morale, a obligat chemata în garanție S.C. C. S.R.L. la plata către pârâta S.C. B. S.R.L. a sumei de 3.000 de RON și a menținut celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare deciziei.

Împotriva acestei decizii, au declarat recurs reclamanta A. și chemata în garanție S.C. C. S.R.L.

Prin memoriul de recurs, reclamanta A. a solicitat casarea hotărârii instanței de apel, trimiterea cauzei către aceeași instanță pentru o nouă judecată și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele de recurs invocate sunt, în esență, următoarele:

Recurenta-reclamantă arată că din interpretarea coroborată a concluziilor raportului de expertiză tehnică auto referitoare la posibilitatea evitării accidentului de circulație cu procesul-verbal de cercetare la fața locului se putea stabili că pe suprafața carosabilă nu fusese răspândit material derapant și că aceasta a fost cauza determinantă a accidentului. Această concluzie este susținută și de planșele foto din dosar. Mai arată recurenta-reclamantă că nu s-a dovedit că nu ar fi respectat viteza legală, așa cum greșit a reținut instanța de apel, și susține că din înscrisurile medicale rezultă că suferă de multiple afecțiuni fizice și psihice.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 486 C. proc. civ. și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Prin cererea de recurs, chemata în garanție S.C. C. S.R.L. solicită admiterea căii de atac formulate și casare deciziei recurate, cu cheltuieli de judecată.

Motivele de recurs invocate sunt, în esență, următoarele:

Autoarea recursului afirmă că, prin decizia pronunțată, instanța de apel a încălcat toate principiile răspunderii delictuale și contractuale deoarece a menținut obligația recurentei-chemate în garanție la plata despăgubirilor către recurenta-reclamantă deși a reținut culpa acesteia din urmă în producerea accidentului. Apelul a fost soluționat cu încălcarea prevederilor legale deoarece instanța de apel ar fi trebuit să aplice dispozițiile art. 1350 C. civ., și nu pe cele ale art. 1357 din același cod.

Într-o altă critică, subsumată aceluiași motiv de recurs, se susține că recurenta-reclamantă este singura răspunzătoare de producerea accidentului și, cu toate acestea, instanțele inferioare i-au acordat despăgubiri, cu aplicarea greșită a prevederilor art. 1357 C. civ. și fără a avea în vedere că nu au fost dovedite condițiile răspunderii civile contractuale. Mai susține recurenta-chemată în garanție că și-a îndeplinit obligațiile contractuale, astfel cum au recunoscut administratorul drumului și pârâta S.C. B. S.R.L., consideră că nu este legal să fie singura obligată plata de despăgubiri și face trimitere la aspectele de fapt pe care își sprijină afirmațiile. Aceeași parte subliniază că nu s-a dovedit culpa sa și nici săvârșirea vreunei fapte ilicite, astfel că, în mod greșit, s-a reținut existența vreunei răspunderi în sarcina sa.

În drept, recursul a fost întemeiat pe motivul de casare prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Intimata-intervenient forțat Societatea de Asigurare Reasigurare D. S.A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursurilor declarate în cauză.

Recurenta-chemată în garanție S.C. C. S.R.L. a formulat întâmpinare la recursul declarat de reclamantă, prin care a solicitat respingerea recursului, ca fiind nul.

Intimata-pârâtă S.C. B. S.R.L. a formulat întâmpinare față de recursul declarat de reclamantă, solicitând anularea acestuia pentru neîncadrarea în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Intimatul Serviciul Public Județean de Drumuri Bacău a formulat întâmpinare față de recursul declarat de reclamantă, solicitând anularea acestuia pentru neîncadrarea în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.. În subsidiar a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Aceeași parte a formulat întâmpinare față de recursul declarat de chemata în garanție S.C. C. S.R.L., solicitând admiterea recursului.

Intimatul Consiliul Județean Bacău a formulat întâmpinare la recursurile declarate în cauză. A solicitat anularea recursului declarat de reclamanta A. pentru neîncadrarea în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. și a invocat excepția netimbrării recursului. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recurenta-reclamantă a formulat răspuns la întâmpinările formulate de intimate, prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate de către acestea, ca neîntemeiate.

Pe baza cererii de recurs, a întâmpinărilor depuse și a răspunsului la întâmpinare, în temeiul art. 493 C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului de către magistratul-asistent desemnat, prin care s-a reținut că recursurile declarate în prezenta cauză sunt nule.

Prin încheierea din 29 aprilie 2020, s-a dispus comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursurilor declarate, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.. Recurenta-chemată în garanție a depus punct de vedere cu privire la raport, prin care a susținut că recursul său este admsibil, iar recursul declarat de reclamantă este nul. Recurenta-reclamantă a depus punct de vedere cu privire la raport prin care a solicitat admiterea în principiu a căii de atac formulate.

Analizând recursurile, Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în completul de filtru, constată că excepția netimbrării recursului declarat de reclamantă, invocată de intimatul Consiliul Județean Bacău prin întâmpinare, nu este întemeiată și reține inexistența motivelor de nelegalitate referitor la ambele recursuri, pe care le va anula, în raport de reglementarea cuprinsă în art. 489 alin. (2) C. proc. civ., pentru următoarele argumente:

Cu privire la excepția netimbrării recursului declarat de reclamantă, invocată de intimatul Consiliul Județean Bacău prin întâmpinare, Înalta Curte reține că prin adresa aflată la dosarul de recurs i s-a pus în vedere recurentei-reclamante să achite o taxă judiciară de timbru în cuantum de 752,50 RON, taxă pe care aceasta a achitat-o astfel cum rezultă din chitanța depusă la dosarul de recurs. Astfel recurenta-reclamantă și-a îndeplinit obligația de a timbra calea de atac formulată, aspect care a fost reținut și în raportul întocmit în cauză.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge excepția netimbrării cererii de recurs, invocată de intimatul Consiliul Județean Bacău prin întâmpinare.

Cu privire la recursurile formulate în cauză, Înalta Curte reține că motivarea recursului presupune pe de o parte indicarea unuia/unora dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe de altă parte dezvoltarea acestuia/acestora, în sensul formulării unor critici privind considerentele pe care instanța care a pronunțat hotărârea atacată și-a fundamentat soluția pronunțată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare formală a textelor legale, condiția dezvoltării motivelor de nelegalitate implicând obligația de a arăta argumentele prin care se tinde a se demonstra pentru care motive este eronat și nelegal raționamentul instanței care a pronunțat hotărârea atacată.

Analizând recursul declarat de recurenta-reclamantă A., Înalta Curte reține că aceasta a înțeles să invoce ca temei de drept art. 486 C. proc. civ. și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, fără a încadra criticile formulate în vreunul din cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.. Mai reține Înalta Curte că prin memoriul de recurs se exprimă nemulțumiri față de modul în care instanța de apel a interpretat probele administrate în cauză, recurenta-reclamantă reluând aspecte de fapt care au fost soluționate în faza apelului (cum ar fi aprecierea concluziilor raportului de expertiză, a planșelor foto și a procesului-verbal de constatare la fața locului) și a căror analiză nu mai poate fi reluată în calea extraordinară de atac a recursului.

În ceea ce privește recursul declarat de recurenta-chemată în garanție S.C. C. S.R.L, Înalta Curte observă că, prin cererea de recurs, se critică, în esență, greșita aplicare a prevederilor art. 1357 C. civ. și neîntrunirea condițiilor răspunderii civile în sarcina acestei recurente, iar această critică este subsumată cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.. Instanța supremă reține că din cuprinsul memoriului de recurs nu se desprind critici de nelegalitate care să poată fi analizate prin prisma cazului de casare invocat, invocarea textului de lege mai sus menționat fiind pur formală, fără a se indica în concret cu ce a greșit instanța de apel din punct de vedere al aplicării normei materiale. În realitate, recurenta-chemată în garanție invocă aspecte de netemeinicie (îndeplinirea sau nu a obligațiilor sale contractuale de menținere a drumului în condiții sigure de circulație, existența și dovada culpei și a faptei ilicite, culpa concurentă a victimei), care au fost analizate în cadrul etapelor devolutive ale acțiunii civile și nu mai pot fi reanalizate în stadiul procesual al recursului, în cadrul căruia se poate face exclusiv o analiză a motivelor de nelegalitate și nu se poate rejudeca fondul pricinii.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, constatând inexistența motivelor de nelegalitate, va da eficiență prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ. și, în temeiul art. 493 alin. (5) din același cod, va anula recursurile declarate de recurenta-chemată în garanție S.C. C. S.R.L. și de recurenta-reclamantă A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția netimbrării recursului declarat de recurenta-reclamantă A., invocată prin întâmpinare.

Anulează recursurile declarate de recurenta-chemată în garanție S.C. C. S.R.L. și de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 310/2019 din 1 aprilie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 iulie 2020.