ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 217/2020

HOTĂRÂRE

29.01.2020

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 217/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Ședința publică din data de 29 ianuarie 2020

Asupra contestației în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Contestatorii A. și B., ambii prin reprezentant legal C., au formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 2228 din 28 noiembrie 2019, a deciziei din dosarul nr. x/2019, a deciziei nr. 537 din 19 martie 2019 din dosarul nr. x/2018, împotriva deciziei nr. 1669 din 10 mai 2018, a deciziei nr. 1642 din 11 octombrie 2016, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Contestatorii au arătat, de asemenea, că cererea este formulată și împotriva dosarului civil nr. x/2012, soluționat de Tribunalul Ilfov, a dosarului nr. x/2015, soluționat de Curtea de Apel București, a dosarului nr. x/2016, soluționat de curtea de apel și de Înalta Curte de Casație și Justiție, împotriva hotărârilor nr. 34 din 22 ianuarie 2016, nr. 412 din 22 iunie 2015 și nr. 2038 din 17 decembrie 2014, pronunțate de curtea de apel, precum și împotriva hotărârii nr. 1903 din 23 mai 2014, pronunțate de Tribunalul Ilfov, precum și împotriva dosarului nr. x/2012 al Tribunalului Ilfov.

Cererea nu a fost motivată în drept.

Prin notele scrise depuse în ședința publică din 29 ianuarie 2020, contestatorii, prin reprezentant legal C., solicită casarea hotărârilor atașate contestației în anulare, în temeiul dispozițiilor art. 318 alin. (1) C. proc. civ.. Arată că, în dosarul de fond, judecat de Tribunalul Ilfov, lichidatorul nu a timbrat suficient, motiv pentru care cererea trebuia anulată ca netimbrată. Menționează, de asemenea, că Tribunalul Ilfov nu a avut în vedere expertiza grafologică întocmită de expertul parte și nici hotărârea penală, pronunțată de Parchetul General, din care reiese că semnăturile nu aparțin intimaților. Pentru aceste motive, solicită casarea sentințelor și rejudecarea cauzei, indicând deciziile nr. 537 din 19 martie 2019 și, respectiv, nr. 2228 din 28 noiembrie 2019, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.

Analizând contestația în anulare, raportat la dispozițiile art. 133 C. proc. civ., Înalta Curte o va declara nulă, pentru următoarele considerente.

Contestația în anulare este o cale de atac extraordinară, de retractare, nesuspensivă de executare. Ea se poate exercita numai împotriva hotărârilor irevocabile, în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege.

Nu este admisibilă contestația în anulare în cazul în care se invocă alte motive decât cele prevăzute de art. 317-318 din C. proc. civ.

Articolul 112 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. instituie în sarcina reclamantului obligația de a indica obiectul cererii și valoarea lui, atunci când prețuirea este cu putință.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 133 din C. proc. civ., "Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnătura, va fi declarată nulă".

Obiectul cererii de chemare în judecată prezintă interes, întrucât fixează limitele procesului, instanța urmând a se pronunța numai cu privire la obiectul dedus judecății, determină competența sau atrage o anumită constituire a instanței de judecată, determină taxa judiciară de timbru, influențează mijloacele de probă, etc.

În speță, Înalta Curte constată că, din contestația în anulare dedusă judecății, nu reies limitele învestirii sale.

Această situație subzistă și în urma precizărilor din notele scrise depuse la dosar. Astfel, deși prin aceste note scrise, contestatorii solicită casarea hotărârilor atașate contestației în anulare, în temeiul dispozițiilor art. 318 alin. (1) C. proc. civ., la final indică decizia nr. 537 din 19 martie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2018, prin care a fost respinsă contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 1669 din 10 mai 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2018. Contestatorii indică, de asemenea, și, decizia nr. 2228 din 28 noiembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2019, prin care a fost excepția privind lipsa calității de reprezentant și a fost anulată cererea de revizuire formulată de revizuenții A. și B., prin reprezentant legal C. împotriva deciziei nr. 1642 din 11 octombrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2016.

Totodată, Înalta Curte reține și că prin concluziile orale din ședința din 29 ianuarie 2020, contestatorii, prin reprezentant legal au solicitat și casarea sentinței pronunțate în dosarul nr. x/2012 de Tribunalul Ilfov și repunerea cauzei pe rol.

Reiese, așadar, că cerințele impuse de dispozițiile art. 112 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. nu sunt îndeplinite în cauză, motiv pentru care, raportat la prevederile art. 133 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că nu se mai impune soluționarea excepției inadmisibilității cererii cu privire la decizia nr. 2228 din 28 noiembrie 2019.

Așa fiind, pentru toate argumentele de fapt și de drept care preced, raportat la dispozițiile art. 133 din C. proc. civ.. Înalta Curte de Casație și Justiție va declara nulă contestația în anulare formulată de contestatorii A. și B., ambii prin reprezentant legal C., pentru lipsa obiectului.