ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7652/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data

de 31 octombrie 2003, reclamanta U.F. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa

Județeană de Pensii Caraș-Severin, anularea hotărârii nr. 161 din 19 septembrie

2003, emisă de pârâtă și obligarea acesteia, să-i recunoască și să-i acorde

drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, modificată.

În motivarea cererii sale, reclamanta

a arătat că este beneficiară a prevederilor actului normativ indicat, întrucât

s-a născut în timpul refugiului părinților săi, dobândind astfel același statut,

cu aceștia.

Curtea de Apel Timișoara, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 475/CA din 9

decembrie 2003, a admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și a obligat

pârâta, să elibereze pe seama reclamantei, o nouă hotărâre, prin care să-i

stabilească drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, modificată.

Prima instanță a reținut în

motivarea soluției menționate, că reclamanta a fost născută în localitatea unde

părinții săi s-au refugiat din Ardeal, în anul 1942, ca urmare a persecuțiilor

etnice exercitate de autoritățile de ocupație, după Dictatul de la Viena, astfel că aceasta are și ea statutul de refugiat, ca și părinții săi.

Pentru a hotărî astfel, instanța a

reținut că reclamanta s-a născut în localitatea unde părinții săi erau

strămutați din motive etnice.

Împotriva sentinței a declarat

recurs, în termen legal, pârâta Casa Județeană de Pensii Caraș-Severin,

susținând, în esență, că situația reclamantei nu se încadrează în prevederile

limitative ale Legii nr. 189/2000 și că prima instanță nu a ținut seama de

Precizările nr. 3423 din 26 septembrie 2002, emise de Casa Națională de Pensii

și Alte Drepturi de Asigurări Sociale.

Potrivit acestor „precizări”,

beneficiază de drepturile compensatorii în litigiu, copiii care s-au născut la

un interval de maximum 300 de zile de la data la care începe perioada de

strămutare a părinților, or intimata-reclamantă s-a născut la 3 ani de la data

strămutării acestora.

Potrivit art. (1) lit. c) din Legea nr.

189/2000, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 586/2002, de prevederile

acestei legi beneficiază persoana, cetățean român, care, în perioada

regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, la 6 martie 1945, a

avut de suferit persecuții etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau

strămutată în altă localitate.

Din conținutul textului de lege

menționat rezultă că în ceea ce privește acordarea drepturilor compensatorii,

nu se face nici o diferențiere în legătură cu persoanele care, din motive

etnice, au fost nevoite să trăiască în refugiu sau au fost strămutate în altă

localitate. Prin urmare, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să se

bucure toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele

persecuțiilor exercitate din motive etnice, în această categorie intrând în mod

implicit, și copiii născuți în perioada refugiului, aceștia împărtășind aceeași

situație, cu cea a părinților refugiați.

Cum în cauză s-a făcut dovada că

reclamanta s-a născut în perioada refugiului părinților săi, aceasta, începând

cu data nașterii sale, respectiv 12 aprilie 1943, a împărtășit situația

părinților săi, refugiați, suportând consecințele refugiului care implicit,

s-au răsfrânt și asupra sa.

Precizările nr. 3423 din 26

septembrie 2002, emise de Casa Națională de Pensii, invocate de recurentă, atât

la instanța de fond, cât și în recurs, sunt irevocabile pentru soluționarea

cauzei. Acestea sunt simple opinii, lipsite de forță juridică și întemeiate pe

prevederile legale referitoare la stabilirea filiației, neavând nici o legătură

cu dispozițiile legale incidente cauzei.

Pentru considerentele arătate,

sentința instanței de fond va fi menținută ca legală și temeinică, iar recursul

declarat va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta

Casa Județeană de Pensii Caraș-Severin împotriva sentinței civile nr. 475/CA

din 9 decembrie 2003 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de

contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 19 octombrie 2004.