ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 863/2019

Ședința publică din data de 16 aprilie 2019

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Constanța, secția I civilă, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta B., a solicitat constatarea caracterului simulat prin interpunere de persoane a contractului de constituire depozit la termen nr. x/25.09.2012 deschis la C., Agenția Calea x, București în sensul că reclamanta este adevăratul beneficiar al depozitului, iar, ca urmare a constatării simulației, obligarea pârâtei la restituirea depozitului încasat în cuantum de 51.258 euro în echivalent RON la data plății, în temeiul îmbogățirii fără just temei, precum și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentei cereri.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1289 și urm., art. 1345 și urm., art. 1639 C. civ., art. 309 alin. (4) pct. 1 C. proc. civ.

Tribunalul Constanța, secția I civilă, prin sentința civilă nr. 2422 din 6 noiembrie 2017, a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta B. și a obligat reclamanta să achite pârâtei suma de 1.500 de RON cu titlu de cheltuieli judecată.

Prin decizia civilă nr. 55 C din 26 martie 2018, Curtea de Apel Constanța, secția I civilă a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 2422 din 6 noiembrie 2017 a Tribunalului Constanța, secția I civilă.

Împotriva deciziei civile nr. 55 C din 26 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, reclamanta A. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea căii extraordinare de atac, casarea în totalitate a deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel.

La data de 10 septembrie 2018, intimata-pârâtă a formulat cerere de repunere în termenul procedural de depunere a întâmpinării. Totodată, a atașat și întâmpinarea.

În motivarea cererii de repunere în termenul de formulare a întâmpinării, intimata-pârâtă a susținut că decizia recurată a fost pronunțată de instanța de apel cu mențiunea definitivă. Ulterior, intimata și-a schimbat domiciliul, însă având în vedere mențiunea din dispozitivul deciziei recurate, a apreciat că nu mai este necesară aducerea la cunoștința instanței a schimbării domiciliului. Totodată, intimata-pârâtă a precizat că a aflat de recursul pendinte la data de 4 septembrie 2018, ca urmare a primirii actelor de procedură de la proprietarul care ocupă în prezent imobilul ce a reprezentat domiciliul pârâtei în etapa apelului.

Cu privire la cererea de repunere în termenul de formulare a întâmpinării, Înalta Curte apreciază că este întemeiată, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 186 C. proc. civ., astfel încât va constata că întâmpinarea a fost formulată în cadrul termenul procedural de 30 de zile prevăzut de art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 471 alin. (3) C. proc. civ.

În cuprinsul întâmpinării, intimata-pârâtă a invocat excepția inadmisibilității recursului, raportat la valoarea litigiului și data promovării acțiunii. Totodată, s-a invocat și excepția nulității recursului, având în vedere că prin cererea de recurs formulată, recurenta-reclamantă solicită, în realitate, reanalizarea probelor și reevaluarea situației de fapt.

Intimata-pârâtă a solicitat și cheltuieli de judecată în cuantum de 1.500 RON, atașând chitanța nr. x din 7 septembrie 2018.

Înalta Curte a stabilit în sarcina recurentei-reclamante o taxă judiciară de timbru aferentă soluționării recursului, în cuantum de 2.869 RON, conform art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, recurenta fiind înștiințată cu privire la obligația achitării acesteia.

Magistratul-asistent raportor a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 55 C din 26 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin încheierea din camera de consiliu din 10 octombrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, s-a dispus comunicarea raportului către părți, cu mențiunea că acestea pot depune puncte de vedere în termen de 10 zile de la comunicare.

La data de 22 octombrie 2018, intimata-pârâtă B. a depus la dosar punct de vedere la raport.

În cauză, s-a stabilit termen pentru examinarea admisibilității în principiu a recursului la data de 16 aprilie 2019.

Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepția netimbrării recursului promovat de recurenta-reclamantă A., soluționarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepții, în raport cu dispozițiile art. 248 alin. (1) și (2) C. proc. civ., reținând următoarele:

Instanța a stabilit în sarcina recurentei-reclamante A. o taxă judiciară de timbru aferentă soluționării recursului pendinte, în cuantum de 2869 RON, conform dispozițiilor art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, iar recurenta-reclamantă a fost înștiințată cu privire la obligația de achitare a acesteia, conform dovezilor aflate la dosarul de recurs, însă nu s-a conformat în acest sens.

Prin art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță.

În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se datorează și se plătesc anticipat, iar alin. (2) al aceluiași articol stabilește că, în măsura în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, părții i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării.

Totodată, potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol, cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurenta-reclamantă A. nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit mențiunilor din adresă și raport, acte ce au fost comunicate recurentei la data de 28 iunie 2018, respectiv 16 octombbrie 2018, obligație asupra căreia nu s-a conformat nici pentru termenul de astăzi, precum și faptul că, în cauză, nu operează scutirea legală - personală sau ca obiect - de obligația timbrării, Înalta Curte urmează a da eficiență dispozițiilor art. 486 alin. (3) C. proc. civ. și să dispună anularea ca netimbrat a recursului declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 55 C din 26 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă.

În temeiul dispozițiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., recurenta-reclamantă A. va fi obligată să achite intimatei-pârâte B. suma de 1500 RON cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, potrivit chitanței nr. x din 7 septembrie 2018, aflată la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 55 C din 26 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă.

Obligă recurenta-reclamantă A. să achite intimatei-pârâte B. suma de 1500 RON cheltuieli de judecată.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 aprilie 2019.