ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 826/2018

Ședința publică din data de 13 martie 2018

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 44/13.01.2017, Tribunalul București, secția a V-a civilă a respins ca inadmisibilă cererea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Timișoara, secția Civilă, la 07.10.2011, prin care reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, restituirea echivalentului în euro a sumei de 227.392 mărci germane, confiscate în mod abuziv în anul 1989.

Împotriva acestei sentințe, reclamantul a declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin decizia civilă nr. 824A/09.10.2017, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a admis apelul, a anulat sentința atacată și a reținut cauza spre rejudecare, iar prin decizia civilă nr. 1130A/04.12.2017, evocând fondul, a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată.

Împotriva acestei din urmă decizii, A. a declarat recurs, solicitând, în principal, anularea sa și, constatând necompetența teritorială a Tribunalului București și, implicit, a Curții de Apel București, trimiterea cauzei spre rejudecare către Tribunalul Timiș, iar în subsidiar modificarea sa, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată.

În drept, a invocat atât dispozițiile art. 304 pct. 3, 7, 8 și 9 din C. proc. civ. de la 1865, cât și dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 3, 6 și 8 din C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010.

Cu titlu prealabil, instanța supremă subliniază că în speță sunt incidente dispozițiile C. proc. civ. de la 1865 (în continuare, C. proc. civ.), având în vedere că procesul a început la data de 07.10.2011, iar potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012, dispozițiile C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010 se aplică numai proceselor începute după intrarea în vigoare a acestuia (15.02.2013).

Astăzi, în ședință publică, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția tardivității recursului, asupra căreia, în temeiul art. 137, raportat la art. 298, cu aplicarea art. 316 C. proc. civ., reține următoarele:

Potrivit art. 301 C. proc. civ., termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.

Decizia atacată i-a fost comunicată recurentului la data de 19.12.2017, la domiciliul procesual ales, astfel cum atestă dovada de primire și procesul-verbal de primire aflate la dosarului curții de apel.

Potrivit dispozițiilor art. 101 alin. (1) C. proc. civ., termenele se înțeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârșit termenul.

În aplicarea acestor dispoziții legale, Înalta Curte constată că termenul de declarare a recursului, calculat potrivit art. 101 alin. (1) C. proc. civ., s-a împlinit la data de 04.01.2018.

Recurentul a declarat calea de atac la data de 18.01.2018, expediind cererea de recurs prin poștă, după împlinirea termenului.

În considerarea argumentelor expuse, văzând și dispozițiile art. 103 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora neexercitarea oricărei căi de atac în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca tardiv recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca tardiv recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 1130A/04.12.2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 martie 2018.