ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3579/2018

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 172 din 27 februarie 2018, Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 1294 din 10 octombrie 2017, pronunțată de Tribunalul Hunedoara, secția I civilă.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul A., la data de 28 februarie 2018. Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție fa 21 martie 2018, sub nr. x/2016.

În condițiile reglementate de art. 493 alin. (2) C. proc. civ., urmare rezoluției din data de 22 martie 2018, s-a procedat la întocmirea raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului, prin raport constatându-se că acesta nu este admisibil, față de dispozițiile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ.

Prin rezoluția din 15 iunie 2018, completul nr. 2 filtru a analizat conținutul raportului și, constatând că acesta întrunește condițiile prevăzute de dispozițiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părților, pentru formularea, în scris, a unor punct de vedere, conform prevederilor art. 493 alin. (4) din același act normativ.

Din procesele-verbale de înmânare aflate la filele 109 și 110 în dosarul de recurs rezultă că raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat părților. La data de 19 iulie 2018, recurentul-reclamant A. a depus un punct de vedere la raport prin care a arătat că nu este de acord cu concluziile raportorului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Intimatul Statut Român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, nu și-a exprimat poziția procesuală prin formularea unui punct de vedere la raport.

Prin rezoluția din 7 august 2018, completul CF 11 a fixat termen de judecată pentru soluționarea recursului la data de 11 octombrie 2018, conform dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

Examinând recursul, din perspectiva admisibilității acestuia, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) din același act normativ, Înalta Curte reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe roiul Tribunalului Hunedoara, secția I civilă, la data de 30 septembrie 2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, obligarea acestuia la plata sumei de 500.000 euro, reprezentând despăgubiri morale și materiale pentru acoperirea daunelor produse prin restrângerea dreptului de libertate în mod nelegal, pe o perioadă de 7 luni și 7 zile.

Având în vedere că acțiunea civilă a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 539 și art. 540 C. proc. pen., art. 5 paragraful 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, raportate la prevederile art. 9 C. proc. pen., art. 252- 253 C. civ. și art. 8 din Convenție, în cauza, s-a reținut că obiectul cauzei deduse judecății constă în repararea unor prejudicii cauzate de erori judiciare.

Potrivit dispozițiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi (15 februarie 2013) și până la data de 31 decembrie 2015 (termen care, prin O.U.G. nr. 62/2015, a fost extins până ia data de 31 decembrie 2016, iar prin O.U.G. nr. 95/2016, până la data de 31 decembrie 2018) nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului."

Pentru această categorie de litigii, Legea nr. 2/2013 a instituit două grade de jurisdicție, respectiv fond și apel.

Prin urmare, hotărârile pronunțate în cauzele având ca obiect repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare nu sunt susceptibile de recurs, indiferent de valoarea pretențiilor formulate în cererea de chemare în judecată.

În raport de conținutul dispozițiilor legale mai sus menționate, precum și de caracterul pretenției solicitate de reclamant prin acțiunea introductivă de instanță, se apreciază că recursul este inadmisibil.

Conform prevederilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., au caracter definitiv hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.

Potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., care reglementează principiul legalității căii de atac, hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.

Regula are valoare de principiu constituțional, art. 129 din Constituția României, republicată stipulând în sensul că exercitarea căilor de atac se realizează în condițiile legii.

Din coroborarea prevederilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013 cu cele ale art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., rezultă că Decizia civilă nr. 172 din 27 februarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Alba lulia, secția I civilă, nu este susceptibilă de recurs.

Concluzionând, pentru considerentele arătate și având în vedere dispozițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 172 din data de 27 februarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Alba lulia, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 172 din data de 27 februarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Alba lulia, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11.10.2018.