ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1442/2018

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 1 februarie 2018, A. a solicitat revizuirea deciziei nr. 3244 din 17.11.2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosar nr. x/2014.

Revizuentul a invocat motivele de revizuire prevăzute de dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 și 5 din C. proc. civ.

Cu privire la motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., revizuentul arată că instanțele s-au pronunțat asupra art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, fără să coroboreze cu dispozițiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 1/2011. De asemenea, se arată că instanța s-a pronunțat doar cu privire la mandatul 2012-2016, nu și pentru mandatul iunie 2016- iunie 2020, când a fost emis Ordinul Prefectului Botoșani nr. 372/19.12.2016 de suspendare din funcția de primar a revizuentului.

Cu privire la motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., revizuentul arată că înțelege să se folosească de un nou înscris, care nu a fost în posesia sa la momentul demarării cererii pe rolul Tribunalului Botoșani și, ulterior pe rolul Curții de Apel Suceava, respectiv o adeverință (nr. 160 din 30.01.2018) din care rezultă faptul că nu a avut niciun beneficiu de pe urma poziției sale de membru în Consiliul de Administrație.

Prin decizia nr. 3244 din 17 noiembrie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosar nr. x/2014, a fost respins ca nefondat recursul declarat de A. împotriva sentinței nr. 157 din 17 septembrie 2014 a Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de recurs a reținut că, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul A. a supus controlului de legalitate al instanței de contencios administrativ, raportul de evaluare nr. x/9.04.2014 întocmit de intimata Agenția Națională de Integritate. Instanța de fond a respins acțiunea reclamantului, reținând faptul că în perioada 15.10.2013-31.12.2013 acesta a deținut simultan calitatea de primar al comunei Vlădeni, județul Botoșani și calitatea de membru în Consiliul de Administrație al Școlii Gimnaziale nr. 1 Vlădeni, încălcând dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, soluție care a fost menținută de instanța de control judiciar, având în vedere faptul că reflectă interpretarea și aplicarea corectă a normelor de drept aplicabile raportat la situația de fapt dedusă judecății.

II. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând excepția tardivității cererii de revizuire, cu privire la motivul de revizuire întemeiat de dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., Înalta Curte reține că cererea revizuentului este formulată cu depășirea termenului prevăzut de dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.

De asemenea, analizând excepția de inadmisibilitate cu privire la motivul de revizuire întemeiat de dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă cererea revizuentului.

1.1. Analiza excepției de tardivitate a cererii de revizuire, cu privire la motivul de revizuire întemeiat de dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.

În conformitate cu prevederile art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. "Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;".

Dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. prevăd că "Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti: în cazurile prevăzute la art. 509 alin. (1) pct. 1, de la comunicarea hotărârii."

Analizând actele dosarului, Înalta Curte reține că în situația hotărârii a cărei revizuire se solicită, anume decizia nr. 3244 din 17 noiembrie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, definitivă, termenul în care se poate solicita revizuirea, sub sancțiunea decăderii prevăzută de art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., începe să curgă de la data comunicării acesteia, respectiv de la data de 7.08.2017, conform dovezii de comunicare atașată la dosarul de recurs.

Din examinarea înscrisurilor depuse de către revizuent, Înalta Curte constată că cererea de revizuire a fost introdusă la data de 1 februarie 2018, cu depășirea termenului de o lună de la data comunicării deciziei.

Cum în cauză nu s-a făcut nici dovada existenței vreuneia din situațiile prevăzute de art. 186 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a face aplicarea dispozițiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., cu consecința admiterii excepției și respingerii cererii de revizuire, ca tardiv formulată, pentru motivul de revizuire întemeiat pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.

1.2. Analiza excepției de inadmisibilitate cu privire la motivul de revizuire întemeiat de dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, ce poate fi exercitată numai în condițiile și pentru motivele expres și limitativ prevăzute de art. 509 C. proc. civ., republicat, prevederile legale care o reglementează fiind de strictă interpretare.

Dispozițiile art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, referitoare la procedura de judecată în cazul cererii de revizuire prevăd în mod expres faptul că:

"Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază".

Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. "Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților;".

Din conținutul acestui text de lege, reies condițiile ce se impun a fi îndeplinite pentru admisibilitatea unei asemenea căi extraordinare de atac, respectiv: descoperirea unui înscris după pronunțarea unei hotărâri judecătorești, rezultând că acest înscris trebuia să fi existat la data judecății, dar să nu fi fost cunoscut de instanța care a judecat fondul; imposibilitatea prezentării acestui înscris de parte datorită împrejurărilor la care se referă în mod expres chiar art. 509 pct. 5 C. proc. civ. înscrisul descoperit și invocat în revizuire să aibă un caracter determinant, adică să fi fost apt de a conduce la o altă soluție decât cea pronunțată.

Constată Înalta Curte că înscrisul invocat, respectiv adeverința nr. 160/30.01.2018 nu se încadrează în dispozițiile enunțate anterior, atâta timp cât nu exista la data pronunțării deciziei ce face obiectul cererii de revizuire.

In consecință, constată Înalta Curte că ceea ce se propune de către revizuent nu este o altă situație de fapt, relevată de probe noi, ci reluarea argumentelor formulate în susținerea acțiunii, în condițiile suplimentării probatoriului.

În jurisprudența constantă a Curții europene s-a conturat ideea că admiterea unei căi extraordinare de atac, care repune în discuție o decizie definitivă printr-o procedură de reexaminare este considerată o încălcare a principiului securității raporturilor juridice.

Văzând dispozițiile art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că, în cauza dedusă judecății, susținerile și criticile revizuentului nu se încadrează în condițiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., motiv pentru care cererea va fi respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca tardivă, cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. și, ca inadmisibilă, cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 3244 din 17 noiembrie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosar nr. x/2014, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A. împotriva aceleiași decizii, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30 martie 2018.