ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3477/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I.Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială - Județul Argeș a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, anularea Deciziei nr. 354/20.12.2013 emisă în soluționarea contestației, nr. 77361 din 15.11.2013 și anularea Notei privind neîncadrarea în prevederile Ordonanței Guvernului nr. 14/2013, întocmită de Serviciul Autorizare Programul Operațional

Regional (anexa 12) sub nr. x din 15.11.2013 și înregistrată sub nr. x din 18.11.2013.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 1268 din 6 mai 2015, a respins acțiunea formulată de reclamantă, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială - Județul Argeș, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurenta a susținut, în esență, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază și este dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

Cu privire la primul motiv de recurs, recurenta a considerat că prima instanță nu a procedat la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și elementelor de probă menționate în acțiune, sau cel puțin de a le aprecia.

Astfel, nu s-a argumentat obligația de a contesta actul administrativ și de ce s-ar aplica prevederile invocate de pârâtă, implicit art. 2 alin. (3) din O.G. nr. 14/2013.

Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs, recurenta a susținut că hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material și cu interpretarea eronată a normei juridice aplicabile-art. 2 alin. (3) din O.G. nr. 14/2013.

În opinia recurentei, dispozițiile menționate sunt neconstituționale și faptul că nu are relevanță că titlul de creanță a fost încheiat la 22.02.2012, câtă vreme neregulile constatate au fost săvârșite înainte de intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 66/2011.

Recurenta a precizat că, în cauză, dreptul de solicitare a corecțiilor financiare este instituit de Ordinul nr. 2544/2013 privind normele de aplicare a O.G. nr. 14/2013, iar plata corecției nu s-a efectuat voluntar, pârâta a reținut creanța fără a înștiința beneficiarul, anterior emiterii notei de constatare a neregulilor.

Prin întâmpinare, intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate, fiind legală și temeinică.

Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ. a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 25 mai 2017, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, completul de filtru a apreciat incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., pronunțând în acest sens încheierea de admitere în principiu din data de 28 septembrie 2017.

II.Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor formulate de intimată și, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Intimata-reclamantă a supus controlului de legalitate Decizia nr. 354 din 20 decembrie 2013, prin care a fost respinsă contestația împotriva Notei nr. x din 15.11.2013 privind neîncadrarea în prevederile Ordonanței Guvernului nr. 14/2013.

Referitor la motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., se apreciază că nu poate fi primit, hotărârea atacată conținând considerente care corespund cerințelor art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., ceea ce este confirmat și de faptul că recurenta a fost în măsură să formuleze și critici privind fondul soluției adoptate.

Înalta Curte constată că în cauză nu este incident nici motivul de recurs referitor la aplicarea greșită a normelor de drept material, întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În urma propriului demers de aplicare a dispozițiilor legale la situația de fapt, instanța de control judiciar apreciază că soluția judecătorului fondului este corectă.

În cauză, recurenta-reclamantă a formulat solicitarea nr. 11785/20.09.2013, pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația în domeniul achizițiilor publice, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 14/2013.

Această solicitare viza corecția financiară în cuantum de 25% din valoarea Contractului de execuție lucrări Modernizare DJ 734: Voinești (DN-73) -Lerești- Voina în vederea îmbunătățirii și dezvoltării infrastructurii de turism, KM 0+000-19+840, L=19,840 km, încheiat între U.A.T Județul Argeș și Asociația S.C. A. S.R.L.- Lider și S.C. B. S.A., aplicate de intimatul-pârât prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-13639 din 22.02.2012, în urma verificării documentației ce a stat la baza achiziției publice.

Prin nota contestată în prezenta cauză (77361/15.11.2013), autoritatea intimată a reținut că nu au fost îndeplinite condițiile pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate reclamantei prin nota de constatare a neregulilor nr. x pentru contractul de achiziție nr. x/4152/23.12.2010.

Prin Decizia nr. 354 din 20 decembrie 2013, Serviciul soluționare contestații nereguli fonduri europene din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a respins contestația administrativă formulată de reclamantă împotriva Notei nr. x, reținând că dispozițiile O.G. nr. 14/2013 prevăd posibilitatea restituirii sumelor reprezentând corecții financiare numai pentru cazurile în care nota de constatare încheiată în temeiul O.U.G. nr. 66/2011 a fost contestată.

Prin nota de constatare a neregulilor nr. x au fost stabilite în sarcina reclamantei corecții financiare, ca efect al nerespectării dispozițiilor legale la încheierea contractului de achiziție nr. x/23.12.2010, finanțat din fonduri europene.

Această notă nu a fost contestată de către recurentă la momentul intrării în vigoare a O.G. nr. 14/2013, respectiv la 30.07.2013, așa cum rezultă din sentința nr. 26/06.02.2014 a Curții de Apel Pitești, ci ulterior, la data de 13.11.2013.

Potrivit art. 2 alin. (3) din O.G. nr. 14/2013,,Sumele recuperate atât în cazul proiectelor finalizate care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe sunt contestate sau în litigiu, cât și în cazul proiectelor aflate în implementare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, în urma stabilirii corecțiilor financiare, în aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările și completările ulterioare, pentru neregulile constatate în desfășurarea procedurilor de achiziție publică, se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, de la poziția distinctă menționată la alin. (1), în situațiile prevăzute la alin. (4) ".

În cauză, recurenta, nerespectând condițiile impuse de textul de lege menționat, în sensul că nu a făcut dovada contestării titlului de creanță reprezentat de Nota de constatare a neregulilor nr. x, nu s-a încadrat în prevederile legale menționate.

Or, O.G. nr. 14/2013 prevede posibilitatea restituirii sumelor recuperate cu titlu de corecții financiare/reduceri procentuale numai pentru cazurile în care actul administrativ unilateral este contestat sau în litigiu, nu și în situațiile în care corecțiile financiare/reducerile procentuale sunt acceptate și însușite de către beneficiar prin neformularea unei contestații administrative sau promovarea unei acțiuni în justiție.

Prin urmare, susținerile recurentei legate de finalizarea procedurii de achiziție publică anterior intrării în vigoare a O.U.G. nr. 66/2011 nu pot fi primite, în raport cu obiectul cauzei deduse judecății, care îl formează anularea notei prin care s-a refuzat suportarea corecțiilor financiare de la bugetul de stat și nu anularea notei de constatare a neregulilor.

În fine, în ceea ce privește criticile recurentei referitoare la faptul că prevederile art. 2 alin. (3) din O.G. nr. 14/2013 sunt și neconstituționale, acestea ar putea fi valorificate în cadrul procedurii speciale impuse de legiuitor în acest sens.

În concluzie, se constată că toate criticile recurentei sunt nefondate, judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată, cu interpretarea corectă a probelor administrate, iar considerentele hotărârii reflectă aplicarea adecvată a cadrului normativ incident.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Unitatea Administrativ Teritorială - Județul Argeș împotriva sentinței nr. 1268 din 6 mai 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 9 noiembrie 2017.