ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1434/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin Cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 22 decembrie 2015, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației și Cercetării Științifice - Direcția Generală de Management și Rețea Școlară, anularea evaluării manageriale pentru perioada 1 septembrie 2014 - 31 august 2015, precum și a reevaluării stabilite în urma contestației administrative, cu consecința obligării pârâtului la emiterea unei noi evaluări, în raport de rezultatele expertizei judiciare ce se va efectua în cauză.

Prin Sentința nr. 2730 din 26 septembrie 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației și Cercetării Științifice - Direcția Generală de Management și Rețea Școlară, ca nefondată.

Împotriva Sentinței nr. 2730 din 26 septembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A., invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii de recurs, reclamanta A. a arătat în esență următoarele:

În baza Metodologiei privind evaluarea activității manageriale desfășurate de "către inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic din 11 august 2014 aprobată prin Ordinul Ministrului nr. 4315/2014, în termen legal, și cu respectarea deplină a normelor cuprinse în metodologie, recurenta-reclamantă a prezentat în cadrul primei etape de evaluare a activității manageriale, conform art. 3, lit. a), autoevaluarea activității sale manageriale, pe baza fișei de autoevaluare și a raportului argumentativ care justifică punctajul menționat în fișa de autoevaluare. Raportul argumentativ a fost însoțit de o serie de documente relevante pentru autoevaluarea efectuată de reclamantă. Prin fișa de autoevaluare reclamanta și-a apreciat activitatea desfășurată în perioada 1 septembrie 2014 - 31 august 2015 la 96 de puncte (din 100 posibile), prin completarea formularul tipizat al fișei.

În etapa a doua a evaluării, în opinia recurentei-reclamante s-au produs o serie de încălcări ale Metodologiei, care au condus la o evaluare de numai 78,50 puncte, ceea ce o situează pe aceasta în zona calificativului "satisfăcător".

Afirmația instanței de fond că raportul care trebuia întocmit de Comisia de evaluare nu trebuia să fie prezentat recurentei-reclamante este o interpretare excesivă a normelor aplicabile în cauză. În lipsa acelui raport, recurenta-reclamantă a fost nevoită să formuleze contestația împotriva evaluării Comisiei fără a cunoaște exact care sunt motivele pentru care a fost depunctată.

Consideră recurenta că instanța de fond a greșit și atunci când, fără a analiza efectiv documentele depuse Ia dosar de către recurenta-reclamantă, a apreciat că diminuarea punctajului s-a făcut în mod legal și a exemplificat în acest sens cu mențiunile făcute de Comisie cu privire la diferitele capitole avute în vedere în cadrul autoevaluării reținând, deși la dosarul cauzei a fost făcută dovada contrară, că recurenta-reclamantă nu ar fi întocmit anumite documente care erau în sarcina sa, deși acest lucru nu este real. Prin acesta susținere a instanței de fond "s-a acoperit" o decizie subiectivă, adoptată fără existența unor repere concrete pentru a se verifica opinia comisiei de evaluare, ca și opinia comisiei care a soluționat contestația. Comisia de evaluare a operat în mod arbitrar, fără a comunica care sunt criteriile avute în vedere, punctajul propus de reclamantă prin autoevaluare, prin diminuarea aceluia, mai ales la categorii de activității care nu sunt de esența atribuțiunilor pe care reclamanta le are în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Neamț.

Recurenta-reclamantă a făcut o serie de precizări, însoțite de anexe existente și la dosarul de autoevaluare și care dovedesc faptul că afirmațiile instanței de fond privind faptul că diminuarea punctajului s-a datorat lipsei unor documente indicate de Comisie și care ar fi justificat eventual scăderea autoevaluării nu sunt reale.

Proiectarea strategiei de coordonare și direcțiile de dezvoltare a compartimentului. În Inspectoratul Școlar Județean Neamț există proceduri de monitorizare și evaluare a activității compartimentului curriculum la elaborarea cărora a participat personal reclamanta, pentru conformitate există la dispoziție Anexa 1 care conține lista procedurilor și copii după proceduri, în raport la punctul 1.7. se constată că există proceduri de monitorizare și evaluare a activității compartimentului, fapt care anulează argumentul 1.4.

Lista activităților prioritare la nivelul compartimentului este realizată conform agendei activităților la nivel național și devine operațională prin documentul decizional, primit la începutul săptămânii de către inspectorii școlari din compartimentul "Curriculum și Inspecție școlară".

Lista de priorități a cheltuielilor. A fost întocmită lista de priorități a cheltuielilor conform bugetului compartimentului - Anexa 3.

Există un buget al compartimentului curriculum și administrativ corelat cu domeniile de activitate - Anexa 4

Organizarea activităților compartimentului. Fișele postului angajaților pe compartimentele curriculum și administrativ au fost întocmite conform metodologiei în vigoare, semnate și asumate de către aceștia. Pe baza fișei postului a fost realizată evaluarea anuală. (Anexa 5 - copii ale fișelor postului).

Conducerea - coordonarea activității compartimentului. Dovezi ale repartizării resurselor la nivelul compartimentului. Conform activităților din cadrul compartimentului au fost repartizate sumele pentru desfășurarea acestora în condiții legale.

Culegerea informațiilor se realizează prin aplicarea de chestionare evaluative periodice, de regulă în luna iunie, pentru conformitate Anexa 6 - copii după chestionarele aplicate la data de 30 iunie 2015.

Dovezile privind întocmirea materialelor pentru departamentul curriculum sunt rapoartele periodice realizate în urma inspecțiilor și a activităților prioritare, în conformitate cu lista priorităților. (Anexa 7 - copii după rapoartele periodice ale inspecțiilor.)

Există Registrul Riscurilor la nivelul compartimentului, conform Anexei 8 - copie după documentul Registrul Riscurilor.

Funcțiile sensibile ale compartimentului sunt clar identificate prin procedura de identificare a funcțiilor sensibile conform Anexei 9- copie după procedura cu privire la funcțiile sensibile ale compartimentului. Conform OSGG nr. 400 din 12 iunie 2015, standardul referitor la "funcțiile sensibile" nu mai există, astfel încât este discutabilă evaluarea reclamantei în baza acestui criteriu.

Motivarea - antrenarea personalului din subordine. Pe problema organizării admiterii în învățământul liceal și profesional și pe problema atitudinii și comportamentului inspectorului școlar general adjunct A., nu au fost înregistrate la Inspectoratul Școlar Județean Neamț reclamații. Astfel de reclamații nu au existat nici la nivelul MECS. Nici una dintre măsurile propuse de Corpul de Control al ministrului nu s-au adresat reclamantei.

Monitorizarea/evaluarea controlului activităților compartimentului. Graficul inspecțiilor/controalelor pe anul școlar 2014 - 2015 a fost întocmit la începutul anului școlar, a fost prezentat în ședință publică directorilor și respectat pe parcursului anului școlar. Anexa 10 - copie după graficul de inspecții 2014 - 2015.

Toate documentele care atestă aplicarea și dezvoltarea sistemului de control intern/managerial la nivelul compartimentului există conform Anexei 11 - documente în copie ale dosarului SCIM.

Există un Registru al riscurilor și acesta face parte din dosarul SCIM - vezi Anexa 12.

Conform Registrului riscurilor este evident că există și o evidență a acestora, în planurile manageriale sunt luate în considerarea aceste riscuri și propuse măsuri de diminuare.

Monitorizarea asigurării cu manuale a unităților școlare este realizată de un inspector școlar, cu atribuții prin fișa postului. Însă această activitate a fost realizată prin inspecție școlară tematică și inspecție școlară generală, la fel se asigură și monitorizarea ofertelor educaționale, prin inspecție școlară tematică și inspecție școlară generală, conform graficului semestrial/anual. Anexa 13 - copii documente Monitorizarea asigurării cu manuale.

Relații de comunicare. Pe problema organizării admiterii în învățământul liceal și profesional nu au fost înregistrate Ia Inspectoratul Școlar Județean Neamț reclamații. Astfel de reclamații nu au existat nici la nivelul MECS. Nici una dintre măsurile propuse de Corpul de control al ministrului nu s-au adresat reclamantei.

Pregătire profesională. Analiza nevoilor de formare profesională a personalului se realizează la nivelul I.S.J. Neamț, anual, de către inspectorii compartimentului Dezvoltarea resurselor umane Anexa 14 Diverse. În luna noiembrie 2014 s-a desfășurat inspecția de specialitate realizată pe inspectorii școlari generali din MECS, Arie curriculară "Om și societate", compartiment "Curriculum". Activitatea de inspecție a constat în activități de asistență la lecție, analiza documentelor și a activităților catedrei și au fost acordate calificative de foarte bine. Anexă Nota de Inspecție și Rapoartele scrise/Procesele-verbale din școlile inspectate.

Mai mult, pe aceeași linie a negării realității și acoperirii abuzului făcut în evaluarea reclamantei, în raportul încheiat în urma soluționării contestației privind evaluarea activității manageriale desfășurate de către Inspectorul General Adjunct, doamna A., din Inspectoratul Școlar Județean Neamț, în anul 2014 - 2015 (sub nr. x din 17 noiembrie 2015) nu sunt prezentate niciun fel de argumente sau explicații pentru scăderea punctajului de la nivelul de autoevaluare al reclamantei astfel încât să se ajungă la calificativul "satisfăcător", insistându-se încă o dată în mod nejustificat pe lipsa unor documente de sprijin a autoevaluării.

- Astfel, instanța de fond a ignorat ambiguitatea și modul lipsit de claritate în care intimatul-pârât a răspuns la interogatoriul formulat de recurenta-reclamantă, fapt care a atârnat greu la soluția nefavorabilă pronunțată și cu argumentul că recurenta-reclamantă nu ar fi făcut probe concludente pentru susținerea cauzei sale.

Răspunsurile Ministerului sunt pline de cinism reproșându-i-se reclamantei, de pildă, că nu a solicitat să-i fie comunicate rapoartele de evaluare și cel al Comisiei de soluționare a contestațiilor deși în Metodologia (în spatele căreia Ministerul "se ascunde" nu există vreo prevedere care să permită o asemenea solicitare din partea persoanei evaluate.

Răspunsul la întrebarea nr. 6 este dovada relei credințe a Ministerului care persistă în afirmația nereală că fișa de autoevaluare nu a fost însoțită de suficiente documente doveditoare, în condițiile în care s-a dovedit prin probele administrate în acest dosar că diminuarea punctajului reclamantei s-a motivat prin lipsa unor documente (indicându-se pentru ce domeniu de activitate nu s-au depus documente-probă), documente care s-a dovedit că au fost depuse la Comisia de evaluare.

Modul duplicitar de raportare la realitate a Ministerului este evident prin răspunsul pe care acesta la dat la întrebarea nr. 8: "Recunoașteți ca potrivit OMFP nr. 400/2015, modificat și completat prin OMFP nr. 200/2016, respectiv a punctului 9 - Standarde - proceduri, Inspectoratul Școlar Județean Neamț era obligat să întocmească proceduri pentru activitățile pe care le desfășura în care putea reflecta situațiile concrete și speciale existente pe plan local? Și la care Ministerul a răspuns: "Da, dar procedurile trebuie întocmite cu respectarea strictă a legislației în vigoare (Legea educației naționale, metodologie, etc.)". În contextul acestui răspuns este important de observat "motivul" pentru care Comisia de control care și-a finalizat activitatea prin Raportul nr. x din 2 septembrie 2015 (care a fost determinant în evaluarea negativă a activității reclamantei) a cerut anularea repartizării cazurilor speciale efectuată prin procedura legal elaborată de I.S.J. Neamț. Motivul nu ar fi faptul că acea procedură ar încălca legislația în vigoare - așa cum s-ar deduce din răspunsul mai sus citat al Ministerului, ci pentru faptul că acea procedură - a cărei elaborare era de competența I.S.J. Neamț - nu ar fi fost valabile pentru că: "Pentru aceste criterii suplimentare nu s-a cerut avizul Ministerului Educației și Cercetării Științifice ".

Așa cum s-a dovedit prin probele administrate în cauză (printre care o rezoluție emisă la nivelul Ministerului) o serie a acelor cazuri sociale au fost rezolvate ulterior la nivelul Ministerului în același sens cu soluția stabilită pe plan local prin procedura elaborată de I.S.J. Neamț.

Recurenta-reclamantă a considerat că punctajul acordat de Comisia de evaluare nu reflectă corect întreaga ei activitate din anul școlar încheiat și a solicitat revizuirea acestuia.

Potrivit art. 10 alin. (3) din Ordinul nr. 4315/2014: "Comisia de contestații analizează contestația având acces la raportul de evaluare, precum și la raportul argumentativ depus de către persoana evaluată, cu documentația aferentă.". Este clar, și acest lucru rezultă din dinamica întocmirii documentelor la nivelul Ministerului, că această Comisie nu a avut Raportul de evaluare al comisie care a fost întocmit pro causa, doar după formularea prezentei acțiuni.

În realitate comisia, încălcându-și atribuțiunile legale, nu a răspuns niciuneia dintre criticile formulate de reclamantă, fără a analiza documentele depuse de aceasta. Nu s-a solicitat reclamantei alte acte în sprijinul celor invocate în contestație, nu a depus, un raport al comisiei de evaluare și doar cel al comisiei de contestații, deși avea obligația să prezinte toate documentele care au stat la baza evaluării reclamantei-reclamante.

- Instanța de fond nu s-a pronunțat pe critica formulată de recurenta-reclamantă referitoare la caracterul formal al activității Comisiei care a analizat contestația formulată împotriva soluției Comisiei de evaluare.

Chiar dacă nu suntem în prezența unei jurisdicții administrative, comisia de soluționare a contestației are obligația de a verifica efectiv actul contestat și de a da explicații concrete pentru soluția adoptată.

Intimatul-pârât nu a răspuns prin întâmpinarea sa la aspectul ridicat de către recurenta-reclamantă cu privire la faptul că fișa de evaluare, la rubrica ce cuprinde punctajul acordat de comisie, are modificări vizibile ale punctajelor acordate, ștersături, modificări pentru care nu există nicio certificare și care nu ar reprezenta punctul de vedere al tuturor membrilor comisiei, fiind posibil ca acele fișe să fie modificate după semnarea lor de către unii dintre membri.

Modalitatea de efectuare a etapei a doua din evaluarea reclamantei, respectiv modul ocult, lipsit de transparență al activității comisiei de evaluare, care practic a minimalizat autoevaluarea propusă și a ignorat raportul argumentativ depus de aceasta la dosarul de evaluare, a condus, prin calificativul pe care l-a generat, la o gravă vătămare recurentei-reclamante, o încălcare a dreptului obiectiv al acesteia ca munca sa să fie corect apreciată.

Se arată că evaluarea pe care o contestă recurenta este rezultatului unui șir de încălcări a normelor legale care reglementează materia:

- a fost încălcată prevederea art. 7 alin. (1) din Metodologie, care arată că: "(1) Inspectorul școlar general, pe baza fișei postului, finalizează fișa de evaluare a inspectorului școlar general adjunct, prevăzută în anexa nr. 2 la metodologie, prin realocarea, acolo unde este cazul, a punctajelor aferente.". Această operațiune care rezultă din documentele aflate la dosar că nu a fost realizată este extrem de importantă fiind de natură a gira, de către persoana care este conducătorul direct al adjunctului, dacă autoevaluarea propusă de acela are acoperire în realitatea activității desfășurate de acela.

S-a încălcat astfel un principiu fundamental care guvernează educația națională și care este prevăzut în art. 3 lit. m) a Legii nr. 1/2011 care arată în ce constă acest principiu, cităm: "m) principiul transparenței - concretizat în asigurarea vizibilității totale a deciziei și a rezultatelor, prin comunicarea periodica și adecvata a acestora". Lipsa motivării măsurii de diminuare a punctajului propus de reclamantă prin fișa de autoevaluare lipsește măsura respectivă de vreun efect educativ pentru reclamantă, acesta se află în imposibilitatea de a-și corecta eventualele deficiențe din activitate, din moment ce acelea nu-i sunt aduse Ia cunoștință. Mai mult, lipsa motivării o pune pe acesta în imposibilitatea de a putea promova în mod real, pe aspecte de substanță, o contestație pe aspect de fond, constituind în mod evident o încălcare a dreptului reclamantei la apărare.

Se impune în legătură cu acest raport o primă observație. Acesta a privit activitatea inspectorului general, a reclamantei și a unui grup de 9 inspectori școlari de la nivelul județului și care s-au ocupat de organizarea admiterii. Dacă scăderea calificativului reclamantei la nivelul satisfăcător în cadrul evaluării în discuție a avut în vedere și acest control de la centru, atunci în mod surprinzător aceasta este singura "sancționată", toți ceilalți inspectori primind la evaluarea anuală calificative de foarte bine și bine.

În realitate acel raport reflectă o abordare greșită, din partea unor funcționari de la centru care nu au avut în vedere specificul local.

Comisia de control a apreciat în mod nejustificat, în raport de realitatea la nivel județean că: "Comisia județeană de admitere a considerat că trebuie să elimine abandonul școlar (n. red. - bravo lor!) introducând în procedură următoarele criterii: cazuri sociale (familii monoparentale, frați la aceeași unitate de învățământ, motive financiare) diferențe mici în plus/minus (0,40 puncte). " Ignorând specificul local și faptul că I.S.J. Neamț cunoaște cel mai bine situația în zonă, Corpul de control într-un efort de a justifica o atitudine care contravine nevoilor stringente din educația națională și-a reamintit de centralismul democratic comunist și a făcut o vină Inspectoratului că a vrut să rezolve problemele de viața cu care s-a confruntat (elevi care potrivit repartiției computerizate ar fi trebuit să facă câte 100 de kilometri pe zi ca să meargă la școală, etc.): "Pentru aceste criterii suplimentare nu s-a cerut avizul Ministerului Educației și Cercetării Științifice".

Echipa de control, depășindu-și mandatul a verificat situațiile speciale apărute în urma admiterii computerizate din perioada 27 - 30 iulie 2015 și rezolvate de I.S.J. Neamț în cadrul procedurii sus arătate, iar criticile sale s-au concentrat pe un aspect care nu făcea obiectul controlului ordonat. Cu toate acestea, la evaluarea reclamantei s-a avut în vedere acel raport care, așa cum am arătat mai sus este dovada unui formalism excesiv și a necunoașterii situației locale.

Apărările intimatului

Ministerul Educației Naționale a formulat întâmpinare la cererea de recurs, solicitând respingerea acesteia ca nefondată și reiterând apărările invocate la instanța de fond.

II. Considerentele și soluția instanței de recurs

Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că aceasta nu este fondată pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește neprezentarea/necomunicarea raportului întocmit de Comisia de evaluare către reclamanta-recurentă

Înalta Curte reține că recurenta nu a arătat ce dispoziție legală s-a încălcat, iar în condițiile în care pârâtul a arătat la interogatoriu că reclamanta-recurentă nici nu a solicitat vreodată raportul de evaluare al comisiei de evaluare sau al comisiei de contestații nu se decelează vreo vătămare a recurentei, aceasta a contestat raportul punctual și și-a exercitat dreptul de apărare.

În conformitate cu prevederile art. 9 din OMEN nr. 4315 din 11 august 2014 pentru aprobarea "metodologiei privind evaluarea activității manageriale desfășurate de către inspectorii școlari generali, inspectorii generali adjuncți din inspectoriale școlare și directorii caselor corpului didactic" - comunicarea calificativului se face doar însoțită de copia fișei de auto(evaluare).

Referitor la dosarul de autoevaluare și diminuarea punctajului datorată lipsei unor documente

Potrivit art. 5 și art. 6 din Metodologie: "membrilor comisiei nu le incumbă obligația de a solicita informații sau explicații suplimentare, în situația în care punctajul diferă de cel acordat în autoevaluare, astfel că nu se poate reține că evaluarea este nelegală din această perspectivă. Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 5 alin. (1), (5) și (6) din Metodologie, inspectorii școlari generali adjuncți completează fișa de (auto)evaluare și elaborează un raport argumentativ, motivând punctajele pe baza documentelor justificative anexate, iar fișele de (auto)evaluare și rapoartele argumentative, în format letric, însoțite de un CD care conține, scanate, documentele justificative pentru punctajele acordate indicatorilor de performanță, se transmit la secretariatul Direcției generale management, resurse umane și rețea școlară națională din Ministerul Educației Naționale până la data de 31 august, inspectorii școlari generali adjuncți urmând a scana și transmite, odată cu documentele justificative menționate la alin. (5), și fișele de post".

Recurenta arată că a făcut dovada contrară și la dosarul cauzei existau documente întocmite care erau în sarcina sa reținute ca motiv de către comisia de evaluare pentru a justifica punctajul acesteia.

Înalta Curte apreciază că lipsa sau conținutul documentelor justificative și a fișelor de post au fost analizate de Comisia de evaluare în baza competenței sale legale, iar în urma activității de evaluare a fost întocmit Raportul nr. x din 22 octombrie 2015 cu punctaj și motivare pentru fiecare unitate de competență, atribuție, criteriu de performanță, considerându-se că nu au fost aduse argumente care să justifice modificarea punctajului acordat recurentei-reclamante.

Așa cum a reținut și instanța de fond, instanța de contencios poate verifica doar legalitatea procedurii de evaluare, nu și oportunitatea, pentru că altfel ar încălca competențele legale ale autorității pârâte. Calificativul este un atribut exclusiv al angajatorului, neputând fi cenzurat de instanța de judecată, acordarea calificativului pentru fiecare criteriu nu poate fi supusă cenzurii instanței pentru că altfel s-ar substitui comisiei de evaluare care acționează în conformitate cu o procedură administrativ specială în conformitate cu dispozițiile legale speciale.

În cadrul controlului de legalitate pe care îl exercită instanța de contencios administrativ nu poate verifica decât respectarea prevederilor legale referitoare la procedura de soluționare a contestațiilor împotriva calificativului acordat, iar nu însăși aspectele privind conținutul criteriilor și punctajele acordate și soluțiilor date contestațiilor.

În exercitarea atribuțiilor lor, entitățile administrative dispun de o marjă de apreciere, astfel că, în situația în care nu pot fi identificate motive de nelegalitate formală ori elemente din care să rezulte că emitentul actului administrativ, prin conduita sa, s-a îndepărtat de la scopul legii ori a încălcat principiul proporționalității între înțelesul public și cel privat, o evaluare a substanței măsurilor dispuse, făcută de instanța de contencios însăși, ar constitui o ingerință nepermisă în atribuțiile administrației publice.

O atare abordare se regăsește și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care a decis că atunci când litigiul privește verificarea legalității procedurii în fața unei comisii de admitere și reexaminarea îndeplinirii de către candidați a condițiilor prevăzute de lege pentru o activitate profesională, aspectele care pot fi cenzurate pe cale jurisdicțională sunt arbitrariul, deturnarea de putere și viciile de procedură. Evaluarea cunoștințelor și a experienței profesionale sunt însă elemente similare unui examen de tip școlar sau universitar și se îndepărtează atât de mult de la sarcina normală a judecătorului, încât garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenție nu ar putea viza litigii într-o asemenea materie (Cauza Van Marle și alții c. Olandei, Hotărârea Plenului Curții din 26 iunie 1986).

Referitor la valorificarea probatoriului cu interogatoriul pârâtului de către instanța de fond

Înalta Curte constată că și acest motiv se subsumează argumentelor recurentei-reclamante care se referă la modalitatea de analiză și apreciere a probatoriului de către instanța de fond în această materie care vizează acordarea calificativelor privind experiența profesională a reclamantei și care este în competența legală a angajatorului. Instanța de fond a coroborat elementele de fapt arătate de recurentă cu dispozițiile legale incidente, respectând limitele marjei de apreciere a autorității pârâte.

În ceea ce privește dinamica întocmirii documentelor la nivelul Ministerului Educației, întocmirea Raportului de evaluare pro causa după formularea prezentei acțiuni

Se reține că Raportul de evaluare a fost motivat pentru fiecare din punctajele acordate pentru activitatea managerială desfășurată de recurenta-reclamantă în perioada 2014 - 2015.

Înalta Curte constată că întocmirea Raportului de evaluare a fost făcută cu respectarea prevederilor art. 7 alin. (3) din OMEN nr. 4315 din 11 august 2014 - "Coordonatorul comisiei de evaluare are obligația de a depune la secretariatul Direcției generale management resurse umane și rețea școlară națională din Ministerul Educației Naționale, toată documentația în termen de 15 zile lucrătoare de la finalizarea evaluării.".

Raportul de evaluare a fost înregistrat la Direcția care coordonează evaluarea activității manageriale la data de 22 octombrie 2015, iar reclamanta-recurentă a formulat contestație la data de 6 noiembrie 2015 conform art. 10 din Metodologie.

Lipsa motivării diminuării punctajului și nerespectarea principiului transparenței

Înalta Curte constată că nu poate fi primită susținerea recurentei că nu i-a fost respectat dreptul la apărare deoarece fiecare unitate de competență, atribuție, criteriu de performanță, există o motivare corespunzătoare în raportul de evaluare, inclusiv pentru cele la care s-a diminuat punctajul, temeinicia evaluării în substanța sa fiind în competența autorității pârâte, fiind respectat principiul transparenței și al prevederilor art. 4 din Metodologie.

Raportul de control nr. x din 2 septembrie 2015 întocmit de Corpul de Control al Ministrului

Pârâtul-intimat a arătat că a ținut cont de Raportul de control nr. x din 2 septembrie 2015 elaborat ca urmare a efectuării de către Corpul de Control al Ministrului, a unei activități de control privind organizarea admiterii în învățământul liceal și profesional însă diminuarea punctajului a avut în vedere și alte constatări.

Înalta Curte constată că nu s-a făcut dovada că echipa de control și-a depășit obiectul controlului ordonat (modul de soluționare a situațiilor speciale prevăzut de art. 55 alin. (1) din Metodologie), iar activitatea de control privind organizarea admiterii în învățământul liceal și profesional era în conexiune cu evaluarea profesională și managerială a reclamantei-recurente care a coordonat la nivelul I.S.J. Neamț Comisia de admitere în învățământul liceal și profesional, informațiile fiind valorificate în concordanță cu prevederile art. 4 din Metodologie.

În ce privește modificările vizibile ale punctajelor acordate

Înalta Curte reține că argumentele recurentei-reclamante sunt doar simple supoziții, ipoteze, nefiind dovedit că vreunul dintre membrii comisiei care au semnat la sfârșitul fișei de evaluare ar fi avut cunoștință sau nu despre modificări, ștersături, deoarece era logic să se semneze la finalul fișei și nu să certifice fiecare membru prin semnătură modificările de punctaj: la rubrica respectivă, nu ar fi existat spațiu suficient să fie semnată certificarea de către toți membrii comisiei, astfel că efectuarea acestei operațiuni la sfârșitul fișei este logică și rezonabilă.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

În conformitate cu prevederile art. 496 C. proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva Sentinței nr. 2730 din 26 septembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 martie 2019.

GGC - CP