ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1148/2021

Ședința publică din data de 25 februarie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. x/2018 din data de 30.03.2018, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Educației Naționale, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea Hotărârii comisiei de contestații, precum și a rapoartelor de evaluare |întocmite de comisia de evaluare prin care a fost evaluată activitatea sa profesională ca inspector școlar general al Inspectoratului școlar Județean Giurgiu.

Prin sentința nr. 1118 din 22 martie 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a admis cererea formulată de reclamantul A. și a anulat fișa de evaluare nr. 829/30.01.2018, fișa de evaluare fără număr înaintată reclamantului la 27.03.2018 și raportul aferent întocmite de comisia de soluționare a contestațiilor (68 de puncte), comunicate reclamantului cu adresa nr. x/22.02.2018.

Împotriva sentinței nr. 1118 din 22 martie 2019 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâtul Ministerul Educației Naționale, invocând, în drept, dispozițiile art. 488 pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

În susținerea recursului, pârâtul Ministerul Educației Naționale a arătat că potrivit art. 2 din OMEN nr. 4315 din 11 august 2014 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea activității manageriale desfășurate de către inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare șl directorii caselor corpului didactic, "Ministerul Educației Naționale realizează, anual, începând cu 1 septembrie, evaluarea activității manageriale desfășurate de persoanele care, în anul școlar precedent, au ocupat o funcție de conducere la nivelul inspectoratului școlar/casei corpului didactic."

Evaluarea activității manageriale desfășurate de inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic se realizează pe baza fișelor de (auto)evaluare prevăzute în anexele nr. 1, 2 și 3, care fac parte integrantă din prezenta metodologie, și se finalizează cu acordarea unui calificativ."

Calificativul se acordă în urma evaluării perioadei în care persoanele respective au exercitat funcția de conducere la nivelul inspectoratului școlar/casei corpului didactic.

Dacă o persoană a ocupat, pe parcursul unui an școlar, mai multe funcții de conducere în inspectoratul școlar sau în casa corpului didactic, evaluarea se realizează distinct pentru activitatea managerială desfășurată în fiecare dintre funcțiile respective și se finalizează cu acordarea unui punctaj distinct pentru fiecare din perioadele în care a ocupat funcțiile de conducere respective.

Calificativul se poate valorifica ulterior de către persoana căreia i s-a acordat, raportat Ia natura activității pentru care i se solicită.

Ministrul Educației Naționale poate dispune evaluarea activității manageriale a persoanelor care ocupă funcții de conducere în inspectoratele școlare/casele corpului didactic și pe parcursul anului școlar."

Evaluarea activității manageriale desfășurate de inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic potrivit art. 3 din același ordin se realizează în următoarele etape: " a) autoevaluarea activității manageriale, realizată de fiecare persoană care ocupă o funcție de conducere în inspectoratele școlare/casele corpului didactic, pe baza fișei de autoevaluare și a raportului argumentativ pentru punctajul acordat în fișa de autoevaluare;

b) evaluarea activității manageriale desfășurate de inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic, realizată de către comisiile de evaluare."

"Pentru fiecare etapă de evaluare prevăzută în prezenta metodologie pot fi luate în considerare rezultate ale altor evaluări externe din perioada analizată prin inspecție școlară, evaluare instituțională etc, dacă acestea există și sunt corelate cu atribuții din fișa postului persoanei evaluate."

Inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic potrivit art. 5 din aceeași metodologie completează fișa de (auto)evaluare și elaborează un raport argumentativ, motivând punctajele pe baza documentelor justificative anexate.

Inspectoratul școlar anunță, în scris, persoanele care au ocupat o funcție de conducere la nivelul inspectoratului școlar/casei corpului didactic și care, la data evaluării, nu mai dețin această funcție de conducere, demararea procedurii de evaluare a activității manageriale, pentru perioada în care au ocupat funcția de conducere respectivă.

Pentru persoanele aflate în situația menționată mai sus, inspectoratul școlar/casa corpului didactic, pe baza unor solicitări scrise depuse de către aceste persoane, va elibera, în termen de maximum 3 zile lucrătoare, copii conforme cu originalul după documentele solicitate, necesare motivării punctajelor acordate în fișa de (auto)evaluare și elaborării raportului argumentativ.

"Fișele de (auto)evaluare și rapoartele argumentative, în format letric, însoțite de un CD care conține, scanate, documentele justificative pentru punctajele acordate indicatorilor de performanță, se transmit la secretariatul Direcției generale management, resurse umane și rețea școlară națională din Ministerul Educației Naționale până la data de 31 august."

Inspectorii școlari generali adjuncți vor scana și vor transmite, odată cu documentele justificative și fișele de post.

Aceste Comisii de evaluare a activității manageriale desfășurate de inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic, potrivit art. 6 din metodologie, sunt constituite din 5 membri, dintre care unul este coordonator. Nominalizarea acestora se realizează, prin ordin de serviciu, de către secretarul de stat desemnat să coordoneze această activitate.

Comisiile de evaluare își desfășoară activitatea începând cu data de 1 septembrie la sediul Ministerului Educației Naționale sau la sediul inspectoratului școlar/casei corpului didactic unde și-au desfășurat activitatea persoanele evaluate.

Dacă evaluarea se realizează la sediul inspectoratului școlar/casei corpului didactic, instituția va fi informată, prin adresă scrisă, asupra perioadei în care comisia de evaluare își va desfășura activitatea.

Dacă persoana evaluată nu este prezentă în instituție în perioada evaluării, instituția are obligația de a pune la dispoziția membrilor comisiei de evaluare toate documentele solicitate.

Inspectorul școlar general, pe baza fișei postului, finalizează fișa de evaluare a inspectorului școlar general adjunct, prin realocarea, acolo unde este cazul, a punctajelor aferente.

Evaluarea fiecărui inspector școlar general, inspector școlar general adjunct, director ai casei corpului didactic, realizată de comisia de evaluare, se finalizează cu completarea fișelor de evaluare semnate de membrii comisiei și un raport de evaluare, semnat de comisia de evaluare și aprobat de secretarul de sfat desemnat să coordoneze această activitate.

Coordonatorul comisiei de evaluare are obligația de a depune la secretariatul Direcției generale management, resurse umane și rețea școlară națională din Ministerul Educației Naționale potrivit art. 7 alin. (3) toată documentația, în termen de 15 zile lucrătoare de Ia finalizarea evaluării.

în conformitate cu art. 8 din aceeași metodologie "rezultatul evaluării se concretizează în acordarea calificativului, astfel: -100 - 90 de puncte: "foarte bine" - menținere pe funcție;

- 89,99 - 80 de puncte: "bine" - menținere pe funcție;

- 79,99 - 70 de puncte: "satisfăcător" - monitorizare - reevaluare ia un interval de 3 -6 luni;

- sub 70 de puncte: "nesatisfăcător" - încetarea contractului de management educațional încheiat în calitate de inspector școlar general/inspector școlar generai adjunct/director la casa corpului didactic sau încetarea detașării în interesul învățământului în funcția de inspector școlar general/inspector școlar general adjunct/director la casa corpului didactic."

Direcția generală management, resurse umane și rețea școlară națională din Ministerul Educației Naționale transmite la inspectoratele școlare calificativele acordate, însoțite de copii ale fișelor de evaluare, în termen de 3 zile lucrătoare de la data aprobării lor.

"Eventualele contestații se adresează, în scris, ministrului educației naționale, în termen de 3 zile lucrătoare de la comunicarea la inspectoratul școlar a rezultatelor evaluării. Contestația trebuie însoțită de o fișă de (auto)evaluare completată de contestatar."

Comisia de contestații este constituită din 3 membri și 2 supleanți, numiți prin ordin de serviciu de către secretarul de stat desemnat să coordoneze activitatea de evaluare, din reprezentanți ai Direcției generale educație și învățare pe tot parcursul vieții, Direcției generale management, resurse umane și rețea școlară națională, Direcției generale învățământ în limbile minorităților, Direcției generale buget-finanțe și resurse umane, Serviciului audit public intern și ai Corpului de Control, alții decât cei din comisia de evaluare.

Comisia de contestaîji analizează contestația, având acces la raportul de evaluare, precum și la raportul argumentativ depus de către persoana evaluată, cu documentația aferentă, potrivit art. 10 alin. (3) din aceeași metodologie.

Comisia de contestații va întocmi un raport, semnat de membrii comisiei, care va fi înaintat spre aprobare ministrului educației naționale. (în speță raportul nr. x/22.12.2016).

Raportul aprobat de către ministrul educației naționale și fișa de evaluare cuprinzând punctajul acordat în urma contestației vor fi înaintate Direcției generale management, resurse umane și rețea școlară națională care va transmite contestatarului calificativul final, însoțit de fișa de evaluare, în termen de 3 zile lucrătoare de la data aprobării.

Contestațiile se soluționează în termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea lor la Ministerul Educației Naționale.

Hotărârea comisiei de contestații e definitivă și poate fi atacată numai la instanța de contencios administrativ, contestația reprezentând plângerea prealabilă reglementată de art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel în urma (auto)evaluării activității manageriale desfășurate în funcția de inspector general în cadrul IȘJ Sibiu în perioada 01.09.2015-31.08.2016, intimatul- reclamant și-a acordat 93,5 de puncte din 100 (maxim), după care a urmat etapa a doua de evaluare realizată de către comisia de evaluare, care i-a acordat 78,00 puncte, corespunzătoare calificativului "satisfăcător", emițând raportul x/05.12.2016 atașat la actul administrativ nr. 47443/06.12.2016, prin care motivează fiecare punct acordat reclamantului.

Potrivit acestuia, Programul managerial nu a fost realizat cu precizarea și planificarea tuturor resurselor necesare; fișele de post ale angajaților nu au fost înregistrate, datate și actualizate în toate cazurile, iar repartizarea sarcinilor nu a fost făcută în concordanță cu atribuțiile compartimentului și postului; nu au fost identificate Rapoartele periodice solicitate responsabililor de domenii cu precizarea clară și detaliată a tipului de informații; nu a fost actualizată Comisia de Control intern managerial; nu au fost elaborate proceduri la nivelul inspectoratului, care vizează delegarea de sarcini e.t.c. (anexăm raportul ISJ Sibiu nr. 2072/DGMRU/05.12.2016). Prin urmare acest raport justifică punctajul și calificativul "satisfăcător" atribuit în mod corect intimatului-reclamant.

În data de 15.12.2016 intimatul-reclamant depune la Ministerul Educației Naționale contestația nr. 17598/08.12.2016.

Aspectele consemnate în Raportul comisiei de contestații reprezintă "Hotărârea comisiei de contestații" privind calificativul final acordat reclamantului (anexăm prezentul act). Precizăm că legislația nu prevede existența unui alt document care să fie denumit "Hotărârea comisiei de contestații".

Totodată, menționează faptul că legislația în vigoare nu prevede prezența obligatorie a persoanei evaluate, procedura de evaluare realizându-se potrivit art. 6 alin (5) din aceeași metodologie, după cum urmează:"dacă persoana evaluată nu este prezentă în instituție în perioada evaluării, instituția are obligația de a pune la dispoziția membrilor comisiei de evaluare toate documentele solicitate", instituția fiind în prealabil informată, prin adresă scrisă, asupra perioadei în care comisia de evaluare își va desfășura activitatea (dacă aceasta se realizează la sediul inspectoratului școlar/casei corpului didactic).

Potrivit art. 5 alin. (3) persoanele interesate pot solicita în scris inspectoratului școlar/casa corpului didactic, eliberarea de copii conforme cu originalul după documentele necesare motivării punctajelor acordate în fișa de (auto)evaluare și elaborării raportului argumentativ, instituția fiind obligată în termen de 3 zile să elibereze actele solicitate.

Prin urmare afirmația reclamantului precum că nu fost întocmit un raport scris de control este nefondat.

În fine, recurentul învederează că metodologia aprobată prin OMEN 4315/11.08.2014, asigură deplina transparență și legalitatea evaluării activității manageriale desfășurate de inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic, intimatul-reclamant neaducând nici o probă concludentă în vedrea susținerii afirmațiilor sale, întreg cuprinsul cererii de chemare în judecată fiind constituit din formularea unor susțineri de ordin general, nedovedite, izvorâte din nemulțumirea acestuia, generată de faptul că nu a reușit să obțină calificativul "foarte bine" la evaluare.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 12.08.2019, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 25.02.2021, în ședință publică, cu citarea părților.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând cu prioritate excepția nulității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte o va admite, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., republicat:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat:

"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Examinând recursul declarat în cauză de pârâtul Ministerul Educației Naționale, prin raportare la dispozițiile legale enunțate, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care recurentul își întemeiază cererea, criticile formulate neputând fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport cu soluția pronunțată de prima instanță, deși formal au fost invocate prevederile art. 488 pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

Astfel, prin cererea de recurs nu s-au indicat care sunt criticile pentru care pârâtul a apreciat că sentința recurată ar fi nelegală, sau care sunt normele de drept material încălcate, în esență fiind reluate susținerile din fața instanței de fond, precum și chestiuni de ordin general.

Înalta Curte constată că în cuprinsul cererii nu se regăsesc critici propriu-zise la adresa sentinței care face obiectul recursului, ceea ce ar fi presupus indicarea punctuală de către recurent a motivelor de nelegalitate prin raportare la soluția pronunțată și la argumentele folosite de instanță în fundamentarea acesteia.

Recurentul nu formulează critici raportate la conținutul concret al sentinței atacate, modalitatea de motivare a cererii de recurs adoptată de pârâtul-recurent constând practic în redarea dispozițiilor art. 2 din OMEN nr. 4315/11.08.2014 și a istoricului cauzei, iar în finalul cererii de recurs concluzionând că afirmația reclamantului în sensul că nu a fost întocmit un raport scris de control este nefondată.

Înalta Curte constată că, din analiza considerentelor sentinței atacate, rezultă că instanța de fond a admis acțiunea pentru două motive principale:

Unul se referă la faptul că fișele de evaluare întocmite de noua comisie de evaluare și noua comisie de soluționare a contestațiilor, încalcă prevederile Ordinului nr. 4315/2014, iar pârâtul nu a oferit nicio justificare pentru nefinalizarea primei evaluări realizate de comisia coordonata de B., în care reclamantul primise 97,75 puncte.

Iar al doilea se referă la faptul că, în cauză, noua comisie de evaluare nu a respectat procedura de evaluare prevăzută de art. 7, alin. (2) din ordin și de anexa nr. 2 a ordinului, care impuneau ca notele comisiei să fie acordate chiar pe fișa de autoevaluare întocmită de reclamant în data de 30.08.2017, care sa conțină și notele date de reclamant. De asemenea, în procedura de soluționare a contestației, comisia de soluționare a contestației a încălcat limitele cu care fusese investită de reclamant, în sensul că deși investită cu analiza a 5 punctaje, aceasta a reanalizat și diminuat 33 de punctaje, ceea ce a dus la scădere majoră a punctajului total de la 96,25 puncte la 68 puncte - dosar fond.

În fine, instanța de fond a reținut și că ordinul a fost încălcat prin aceea ca rezultatele noii evaluări nu au fost comunicate reclamantului prin intermediul Direcției generale management, resurse umane și rețea școlară națională, după cum impune art. 10, alin. (5) din ordin, ci prin intermediul Direcției Generale Inspecție și Control - Direcția Inspecție Școlara și Evaluare.

Recurentul nu formulează nici un fel de critici raportat la aceste aspecte esențiale pentru care prima instanță a admis acțiunea.

Or, simpla nemulțumire a recurentului cu privire la soluția adoptată de instanța ce a pronunțat hotărârea atacată, interpretarea probelor administrate și reproducerea, prin cererea de recurs, a stării de fapt și de drept nu se constituie într-un motiv de nelegalitate a sentinței, această neregularitate sancționându-se cu nulitatea.

În condițiile în care dezvoltarea motivelor de recurs nu permite analizarea hotărârii recurate în cadrul niciunui motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., această nelegalitate a cererii de recurs este sancționată cu nulitatea căii de atac, în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d), art. 487, și art. 489 alin. (1) și alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va constata nulitatea recursului formulat de pârâtul Ministerul Educației Naționale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului formulat de pârâtul Ministerul Educației Naționale împotriva sentinței civile nr. 1118 din 22 martie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII - a de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 25 februarie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.