ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 391/2020

Deliberând asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Încheierea din data de 22 iunie 2020 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2020, în baza art. 23 alin. (3) din Decizia Cadru a Consiliului U.E. din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre (2002/584/JAI) și art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, s-a stabilit termenul de predare în zece zile de la data convenită - 17 iulie 2020.

În baza art. 104 alin. (9) și 10 din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a menținut arestarea persoanei solicitate A. (cetățean român, arestat în baza Mandatului de arestare în vederea predării nr. 32 EAW din data de 28 mai 2020), în vederea predării, arestare dispusă prin Sentința penală nr. 86/F din 28 mai 2020 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, definitivă prin Decizia penală nr. 328 din 10 iunie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de data de 21 iulie 2020.

Pentru a se pronunța această hotărâre, s-au reținut următoarele considerente:

Prin Sentința penală nr. 86/F din 28 mai 2020 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2020, s-a hotărât:

"Admite sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

În baza art. 104 alin. (7) cu referire la art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, dispune punerea în executare a mandatului european de arestare emis în data de 3 septembrie 2019 de către Parchetul Republicii Franceze din Cretell, pe numele persoanei solicitate A. cu respectarea regulii specialității.

În baza art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 republicată, ia act că persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritățile judiciare din Republica Franța.

În baza art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 republicată, dispune arestarea persoanei solicitate, în vederea predării, pentru o perioadă de 30 de zile, începând din data de 28 mai 2020 până în data de 26 iunie 2020 inclusiv.

Constată că persoana solicitată a fost reținută în baza Ordonanței nr. 56/2020 din data de 28 mai 2020 emise de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București pe o durată de 24 ore, începând cu data de 28 mai 2020, ora 01:25, până la data de 29 mai 2020, ora 01:25.

În baza art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004 republicată, dispune emiterea mandatului de arestare."

Pentru a hotărî astfel, s-au arătat următoarele:

"Din analiza mandatului european de arestare Curtea reține că acesta a fost emis în data de 3 septembrie 2019 de către autoritățile judiciare franceze (Parchetul Republicii Franceze din Cretell), în vederea efectuării urmăririi penale pentru un total de 5 infracțiuni, persoana solicitată având calitatea de suspect în cauză, actul pe care s-a întemeiat mandatul european de arestare constând în mandatul de arestare din 2 septembrie 2019 eliberat de Judecătorul de Instrucție de la Tribunalul de Mare Instanță din Cretell, hotărâre judecătorească definitivă și executorie, cu număr de referință x.

În fapt, s-a reținut, în esență, că, urmare a multiplelor furturi de bijuterii, numite deturnare (înlocuirea unei bijuterii originale de mare valoare cu o bijuterie fără valoare), sau însoțite de violență, comise în 2017, 2018 și ultima oară în 2019, mai ales în regiunea pariziană, de-a lungul culoarului rhodanian și a arcului mediteranean, o anchetă realizată a permis identificarea mai multor echipe de hoți, foarte mobili, pe teritoriul național (francez). S-a deschis o informare judiciară pentru infracțiunile de:

• Furturi în grup organizat

• Tentative de furt în grup organizat

• Participarea la o asociere de răufăcători în vederea comiteri unei infracțiuni

• Tăinuire obișnuită de bunuri care provin din furturi în grup organizat

• Spălare a produselor infracțiunii: concurs la o operație de plasare, disimulare sau conversie a produselor provenite din furturi comise în grup organizat

Investigațiile în curs au permis să se stabilească faptul că aceste echipe aparțineau aceluiași grup criminal internațional care operau din România și acționau în diferite țări europene, reproducând în mod sistematic același mod de operare, comiterea de "raiduri" pentru o perioadă limitată de timp, apoi traseul bijuteriilor furate către România și în special în regiunea Vâlcea. Ocazional, bijuteriile erau tăinuite în Franța pentru a permite obținerea rapidă de lichidități.

Investigațiile întreprinse în Franța (supravegheri, exploatarea imaginilor de supraveghere, interceptările telefonice) au confirmat acest mod de operare și au permis identificarea autorilor și au dus la interpelarea a încă 3 dintre aceștia în luna mai 2019.

Investigațiile întreprinse în România (supravegheri, interceptări telefonice și analize ale elementelor patrimoniale) au confirmat implantarea acestui grup criminal în regiunea Vâlcea, de unde erau date instrucțiuni zilnic către hoții care operau prin telefon, unde bijuteriile erau în final tăinuite, și care servea ca bază pentru grupul celor investigați.

Totodată, au confirmat implantarea acestui grup criminal în regiunea Vâlcea, de unde este A. Investigațiile au permis investigarea pentru multe fapte de furturi comise în Franța, Exploatarea imaginilor de supraveghere, precum și supravegherile fizice ale lui A., au permis stabilirea prezenței acestuia la comiterea faptelor vizate în prezentul mandat de arestare. Imaginile video de supraveghere l-au arătat pe acesta mai ales când comitea aceste fapte. Interceptările și localizările telefonice au permis confirmarea implicării sale.

În concret, în sarcina persoanei solicitate A. s-a reținut că, în perioada 2017 - 2019, în principal în regiunea pariziană, a aderat la un grup infracțional organizat care a săvârșit multiple infracțiuni de furturi și tentative de furturi de bijuterii, a tăinuit bunurile provenite din infracțiuni și a disimulat sau schimbat produsele provenite din furturi comise în grup organizat. Grupul infracțional organizat opera din România și acționa în diferite țări europene, reproducând în mod sistematic același mod de operare, comiterea de raiduri pentru o perioadă limitată de timp, apoi traseul bijuteriilor furate către România și în special în regiunea Vâlcea. Ocazional, bijuteriile erau tăinuite în Franța pentru a permite obținerea rapidă de lichidități.

În drept, faptele, astfel cum mai sus au fost prezentate, sunt încadrabile în următoarele dispoziții: furt în grup organizat prev. de art. 311-9 alin. (1), art. 311-1, art. 132-71 din C. pen. francez, tentativă de furt în grup organizat, prev. de art. 311-9 alin. (1), art. 311-1, art. 132-71 din C. pen. francez, participare la o asociere de răufăcători în vederea comiterii unei infracțiuni, prev. de art. 450-1 alin. (1), alin. (1) din C. pen. francez, tăinuirea obișnuită de bunuri care provin din furturi de grup organizat, prev. de art. 311-1 alin. (1), alin. (2), art. 311-2 *10 din C. pen. francez și spălare de bani, prev. de art. 324-1 alin. (2), art. 311-9 alin. (2), alin. (1), art. 311-1, 311-11, art. 132-71 din C. pen. francez.

Curtea constată că mandatul european de arestare emis la data de 03 septembrie 2019 de către autoritățile judiciare franceze (Parchetul Republicii Franceze din Cretell), îndeplinește condițiile de conținut și formă prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004, în sensul că în cuprinsul acestuia sunt menționate identitatea și cetățenia persoanei solicitate, datele (de contact ale) autorității emitente, este indicat actul în baza căruia a fost emis mandatul european de arestare, se precizează natura și încadrarea juridică a infracțiunilor pentru care este cercetată persoana solicitată, sunt descrise circumstanțele săvârșirii faptelor și este specificată limita maximă a pedepselor prevăzute de legislația statului francez pentru aceste infracțiuni.

Totodată, faptele reținute în sarcina persoanei solicitate, astfel cum au fost expuse în cuprinsul mandatului european de arestare, permit predarea în condițiile prevăzute de art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată (participarea la un grup criminal organizat, spălarea produselor infracțiunii și furtul organizat sau armat, pct. 1, 9 și 18).

Pedeapsa prevăzută de C. pen. francez pentru infracțiunea prevăzută în mandatul european de arestare este mai mare de 3 ani închisoare - durata maximă a pedepsei care se poate aplica pentru aceste infracțiuni fiind de 20 ani, cerință care corespunde art. 97 alin. (1) teza I din Legea nr. 302/2004 republicată, verificarea condiției dublei incriminări nemaifiind necesară.

Pentru aceleași fapte la care se referă mandatul european de arestate persoana solicitată nu a mai fost urmărită ori judecată.

La termenul de judecată de astăzi, Curtea a adus la cunoștință persoanei solicitate conținutul mandatului european de arestare emis de autoritățile judiciare din Republica Franța împotriva sa, și dispozițiile art. 99, 104, 106 și 117 din Legea nr. 302/2004 republicată.

La același termen de judecată persoana solicitată, personal și asistată de apărător din oficiu, după ce i-au fost aduse la cunoștință dispozițiile legale și consecințele unui eventual consimțământ la predare, a arătat că înțelege să nu își dea consimțământul în vederea predării sale către autoritățile judiciare din Republica Franța, cu consecința audierii sale, în aplicarea dispozițiilor art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004.

Astfel, s-au consemnat poziția persoanei solicitate față de existența unuia din motivele obligatorii sau opționale de neexecutare, precum și eventualele obiecții în ceea ce privește identitatea. Nu în ultimul rând, opțiunea în sensul de a beneficia de regula specialității, potrivit art. 117 din Legea nr. 302/2004 (declarație fila x).

Constată astfel că în cauză nu au fost formulate obiecții în ceea ce privește identitatea, dar și că nu există niciun motiv de refuz obligatoriu sau facultativ în sensul art. 99 din Legea nr. 302/2004 republicată, pentru punerea în executare a mandatului european de arestare. Simpla împrejurare că persoana solicitată nu consimte la predare, contrar apărării, nu poate fi încadrată în dispozițiile legale precitate.

Bineînțeles, apărările persoanei solicitate referitoare la învinuirile aduse lui nu fac obiectul prezentei proceduri, urmând a fi reiterate și avute în vedere de autoritățile judiciare străine în cadrul anchetei penale în derulare pe teritoriul Republicii Franța (apărări referitoare la prezența persoanei solicitate pe teritoriul statului canadian, respectiv, pe teritoriul statului american, la data faptelor - 2017, 2018, 2019 - în susținerea cărora au fost prezentate înscrisuri referitoare la privarea de libertate a acestuia în perioada martie - mai 2020 filele x).

În acest context, având în vedere că - potrivit art. 84 din Legea nr. 302/2004 republicată - mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate, respectiv că acesta se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce între statele membre, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002, neexistând niciunul dintre motivele obligatorii sau facultative de refuz al executării, prevăzute de art. 99 din Legea nr. 302/2004 republicată și art. 2 și art. 3 din Decizia-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI, Curtea constată că se impune punerea în executare a acestei decizii judiciare și predarea persoanei solicitate, în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare emis în data de 3 septembrie 2019 de către autoritățile judiciare ale statului membru emitent."

Sentința penală anterior menționată a rămas definitivă prin Decizia penală nr. 328 din 10 iunie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în același dosar.

Prin Adresele nr. x din datele de 11 iunie 2020 și 17 iunie 2020 ale Biroului Național Sirene s-au comunicat următoarele:

Autoritățile franceze au solicitat menținerea măsurii arestării persoanei solicitate A. față de care Curtea de Apel București a dispus prin Sentința penală nr. 86/F din 28 mai 2020 punerea în executare a mandatului european de arestare emis de autoritățile judiciare franceze la data de 3 septembrie 2019 și predarea acesteia către autoritățile judiciare franceze, precum și arestarea persoanei solicitate în vederea predării pe o perioadă de 30 de zile de la 28 mai 2020 până la 26 iunie 2020 și au propus o nouă dată pentru realizarea predării, respectiv, 17 iulie 2020, deoarece predarea nu a putut fi realizată la data convenită anterior.

În acest sens, s-a arătat că Centrul de Cooperare Polițienească Internațională se află în imposibilitatea de a realiza misiuni de predare-preluare a persoanelor; în contextul actual al epidemiei COVID-19 în România s-a decretat stare de alertă, respectiv, s-a dispus prelungirea stării de alertă, ultima oară pentru o perioadă de 30 de zile începând cu data de 17 iunie 2020, conform prevederilor art. 1 din H.G. nr. 476 din data de 16 iunie 2020 și art. 4 din Anexa 3 a hotărârii menționate fiind menținută măsura suspendării zborurilor efectuate de operatorii economici din aviație spre Belgia, Franța, Iran, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Regatul Țărilor de Jos, Spania, Statele Unite ale Americii și Turcia și din aceste țări către România pentru toate aeroporturile din România.

Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva termenului pentru predarea persoanei solicitate, Curtea a constatat următoarele:

Potrivit art. 23 din Decizia Cadru a Consiliului U.E. din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre (2002/584/JAI), intitulat "Termenul pentru predarea persoanei":

"(1) Persoana căutată este predată în cel mai scurt timp, la o dată convenită între autoritățile implicate.

(2) Aceasta este predată în termen de cel mult 10 zile de la data deciziei finale privind executarea mandatului european de arestare.

(3) În cazul în care predarea persoanei căutate în termenul prevăzut la alin. (2) este împiedicată de un caz de forță majoră în oricare dintre statele membre, autoritatea judiciară de executare și autoritatea judiciară emitentă iau imediat legătura una cu cealaltă și convin asupra unei noi date a predării. În acest caz, predarea are loc în termen de zece zile de la noua dată convenită.

(4) În mod excepțional, predarea poate fi suspendată temporar din motive umanitare serioase, cum ar fi existența unor motive valabile pentru a crede că aceasta ar pune în mod evident în pericol viața sau sănătatea persoanei căutate. Executarea mandatului european de arestare are loc de îndată ce aceste motive au încetat să existe. Autoritatea judiciară de executare informează de îndată autoritatea judiciară emitentă despre acest aspect și convine cu aceasta asupra unei noi date a predării. În acest caz, predarea are loc în termen de 10 zile de la noua dată astfel convenită.

(5) La expirarea termenelor prevăzute la alin. (2) - (4), în cazul în care persoana se mai află în detenție, ea este pusă în libertate".

Totodată, potrivit art. 113 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, intitulat "Predarea persoanei solicitate":

"(1) Predarea se realizează de Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, cu sprijinul unității de poliție de pe raza căreia se află locul de detenție, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de predare.

(2) Dacă din motive independente de voința autorităților române sau ale statului emitent, predarea nu se poate efectua în termenul stabilit de către Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și autoritatea competentă a statului emitent, aceasta va avea loc în termen de 10 zile de la noua dată convenită.

(3) În cazul în care sunt depășite termenele maxime pentru predare, fără ca persoana în cauză să fie primită de către statul emitent, se va proceda la punerea în libertate a persoanei urmărite, fără ca acest fapt să constituie un motiv de refuz al executării unui viitor mandat european de arestare, bazat pe aceleași fapte".

În aplicarea acestor dispoziții legale, Curtea a constatat că măsura suspendării zborurilor efectuate de operatorii economici din aviație spre Franța și din această țară către România pentru toate aeroporturile din România, măsură menținută ca urmare a prelungirii stării de alertă în România, ultima oară pentru o perioadă de 30 de zile începând cu data de 17 iunie 2020, conform prevederilor art. 1 din H.G. nr. 476 din data de 16 iunie 2020 și art. 4 din Anexa 3 a hotărârii menționate, în contextul actual al epidemiei COVID-19, constituie un "motiv independent de voința autorităților române sau ale statului emitent" pentru care predarea persoanei solicitate A. nu s-a putut realiza în termenul stabilit de către Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și autoritatea competentă a statului emitent, în interiorul termenului de 10 zile de la data deciziei finale privind executarea mandatului european de arestare.

Totodată, aceeași împrejurare corespunde sintagmei "caz de forță majoră" deopotrivă mai sus menționată, astfel cum aceasta a fost interpretată și în Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (Camera a treia) din 25 ianuarie 2017 în Cauza C-640/15 (par. 53), în sensul de "împrejurare străină celui care o invocă, neobișnuită și imprevizibilă, ale cărei consecințe nu ar fi putut să fie evitate, în pofida diligenței manifestate".

Prin urmare, Curtea a subliniat că în mod justificat autoritatea judiciară de executare și autoritatea judiciară emitentă au luat imediat legătura una cu cealaltă și au convenit asupra unei noi date a predării, respectiv, 17 iulie 2020, cu luarea în considerare a acelorași împrejurări.

Pentru aceste motive, în baza art. 23 alin. (3) din Decizia Cadru a Consiliului U.E. din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre (2002/584/JAI) și art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, Curtea a stabilit termenul de predare în zece zile de la data convenită - 17 iulie 2020.

În continuare, analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva măsurii arestării persoanei solicitate, Curtea a constatat următoarele:

Potrivit art. 104 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, intitulat "Procedura de executare a mandatului european de arestare":

"(9) Instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă se impune menținerea arestării în vederea predării. În acest sens, instanța se pronunță prin încheiere motivată, ținând seama de termenele prevăzute la art. 112.

(10) În toate cazurile, măsura arestării în vederea predării poate fi luată numai după ascultarea persoanei solicitate în prezența apărătorului. Durata inițială a arestării nu poate depăși 30 de zile, iar durata totală, până la predarea efectivă către statul membru emitent, nu poate depăși în nici un caz 180 de zile".

În acest context, în cazul în care autoritățile implicate au convenit asupra unei noi date a predării - 17 iulie 2020, în temeiul dispozițiilor legale precitate, Curtea a arătat că trebuie să decidă asupra menținerii măsurii arestării în vederea predării a persoanei solicitate A., în conformitate cu art. 6 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, referitoare la dreptul la libertate și la siguranță.

În cauză, reținând că procedura de predare a fost efectuată într-un mod suficient de diligent, iar durata detenției nu are caracter excesiv, contrar opiniei apărării (persoana solicitată a fost reținută în baza Ordonanței nr. 56/2020 din data de 28 mai 2020, emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București pe o durată de 24 ore, începând cu data de 28 mai 2020, ora 01:25, până la data de 29 mai 2020, ora 01:25 și, ulterior, arestată în vederea predării prin Sentința penală nr. 86/F din 28 mai 2020 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2020, pentru o perioadă de 30 de zile, începând din data de 28 mai 2020 până în data de 26 iunie 2020 inclusiv), și, totodată, că durata totală a arestării persoanei solicitate nu a depășit termenul maxim de 180 de zile, Curtea a constatat că temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate a persoanei solicitate, motive pentru care, în baza art. 104 alin. (9) și (10) din Legea nr. 302/2004 republicată, a menținut arestarea persoanei solicitate A. în vederea predării, arestare dispusă prin Sentința penală nr. 86/F din 28 mai 2020 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, definitivă prin Decizia penală nr. 328 din 10 iunie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de data de 21 iulie 2020.

Împotriva Încheierii din data de 22 iunie 2020 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2020, a declarat contestație, în termenul legal, persoana solicitată, motivele fiind expuse în partea introductivă a hotărârii.

Examinând contestația declarată de persoana solicitată A., Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Prin Sentința penală nr. 86/F din 28 mai 2020 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2020, s-a hotărât punerea în executare a mandatului european de arestare emis în data de 3 septembrie 2019 de către Parchetul Republicii Franceze din Cretell, pe numele persoanei solicitate A., și s-a dispus arestarea persoanei solicitate, în vederea predării, pentru o perioadă de 30 de zile, începând din data de 28 mai 2020 până în data de 26 iunie 2020, inclusiv.

Sentința penală anterior menționată a rămas definitivă prin Decizia penală nr. 328 din 10 iunie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în același dosar.

Prin Adresele nr. x din datele de 11 iunie 2020 și 17 iunie 2020 ale Biroului Național Sirene s-a comunicat că autoritățile franceze au solicitat menținerea măsurii arestării persoanei solicitate A. și că au propus o nouă dată pentru realizarea predării, respectiv, 17 iulie 2020, deoarece predarea nu a putut fi realizată la data convenită anterior.

În acest sens, s-a arătat că Centrul de Cooperare Polițienească Internațională se află în imposibilitatea de a realiza misiuni de predare-preluare a persoanelor; în contextul actual al epidemiei COVID-19 în România s-a decretat stare de alertă, respectiv, s-a dispus prelungirea stării de alertă, ultima oară pentru o perioadă de 30 de zile începând cu data de 17 iunie 2020, conform prevederilor art. 1 din H.G. nr. 476 din data de 16 iunie 2020 și art. 4 din Anexa 3 a hotărârii menționate, fiind menținută măsura suspendării zborurilor efectuate de operatorii economici din aviație spre Belgia, Franța, Iran, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Regatul Țărilor de Jos, Spania, Statele Unite ale Americii și Turcia și din aceste țări către România pentru toate aeroporturile din România.

Înalta Curte constată că articolul 104, alin. (9) din Legea nr. 302/2004, republicată, prevede că "instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă se impune menținerea arestării în vederea predării. În acest sens, instanța se pronunță prin încheiere motivată, ținând seama de termenele prevăzute la art. 112", iar la alin. (10) al aceluiași articol se arată că "(...). Durata inițială a arestării nu poate depăși 30 de zile, iar durata totală, până la predarea efectivă către statul membru emitent, nu poate depăși în niciun caz 180 de zile."

De asemenea, articolul 113, alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, prevede că, "dacă din motive independente de voința autorităților române sau ale statului emitent, predarea nu se poate efectua în termenul stabilit de către Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și autoritatea competentă a statului emitent, aceasta va avea loc în termen de 10 zile de la noua dată convenită."

Înalta Curte constată că hotărârea Curții de Apel București este legală și temeinică, întrucât în mod corect s-a apreciat de către această instanță că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 104 și art. 113 din Legea nr. 302/2004, republicată, pentru a se dispune menținerea măsurii arestării persoanei solicitate A., având în vedere că prin sentința penală anterior menționată s-a hotărât predarea persoanei solicitate către autoritatea judiciară din Franța, iar această predare nu s-a putut realiza din motive independente de voința autorităților române sau ale statului emitent (respectiv situația generată de pandemia de Covid-19), astfel că măsura arestării se impune a fi menținută în vederea predării persoanei solicitate în termen de 10 zile de la noua data care a fost convenită, respectiv de la data de 17 iulie 2020.

Se impune a fi făcută precizarea că persoana solicitată a fost arestată începând cu data de 28 mai 2020 (aflându-se în stare de arest de 32 de zile), astfel că nu a fost depășită durata totală a arestării, care este de 180 de zile.

Având în vedere considerentele arătate, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația declarată de persoana solicitată A. împotriva Încheierii din data de 22 iunie 2020 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2020.

Potrivit art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul - persoană solicitată la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, va rămâne în sarcina statului și se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația declarată de persoana solicitată A. împotriva Încheierii din data de 22 iunie 2020 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2020.

Obligă contestatorul - persoană solicitată la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 30 iunie 2020.

Procesat de GGC - LM