ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4707/2020

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 07.08.2017 sub nr. x/2017 reclamanții A., B., C., D. au chemat în judecată pârâtul Consiliul de Mediere solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea în parte a hotărârii nr. 39/18.07.2015 a Consiliului de Mediere.

Prin sentința civilă nr. 4180/2017 pronunțată în data de 07 noiembrie 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei de interes, invocată de pârât, respingând cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții A., B., C. Și D. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul de Mediere, ca lipsită de interes.

Împotriva sentinței nr. 4180/2017 din data de 07 noiembrie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal au formulat cereri de recurs reclamantele A., B. Și D., încadrând în drept criticile lor în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin recursul său recurenta A. a susținut în esență că,

La rândul său, recurenta D. a susținut că

De asemenea, prin cererea sa de recurs, recurenta B. a susținut în esență că

Împotriva recursurilor promovate de cele trei recurente a formulat întâmpinare intimatul - pârât Consiliul de Mediere, în cadrul căreia a invocat, pe cale de excepție, nulitatea recursurilor, pe considerentul că indicarea temeiului de drept al căii de atac este pur formală, criticile neavând legătură cu soluția pronunțată privind aspectele de nelegalitate ale hotărârii, intimatul susținând că recurenții reiau aspecte de fond ale judecății pricinii în aceeași manieră vădit nefondată ca în fața Curții de Apel București.

Pe fondul recursurilor, solicită respingerea acestora, ca neîntemeiate, pe considerentul că instanța nu poate lua în considerare un interes eventual, strict teoretic, pe care reclamanții îl invocă pentru sine, sau în mod colectiv, fără un temei real.

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin rezoluție s-a fixat termen de judecată la data de 15 septembrie 2020, în ședință publică, cu citarea părților.

Împotriva sentinței atacate au declarat recurs în termen reclamantele A., D. și B. invocând aspecte de nelegalitate care au fost încadrate în dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept material în ceea ce privește soluționarea cauzei pe excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii în raport de dispozițiile Legii nr. 554/2004.

Se critică ca nelegală soluția pronunțată de instanța de fond prin care a fost admisă excepția lipsei de interes și respinsă ca atare acțiunea reclamantelor având ca obiect solicitarea de anulare în parte a hotărârii Consiliului de Mediere nr. 59/18.07.2015 Statutul profesiei de Mediator.

Se susține faptul că în raport de conținutul reglementărilor contestate ca nelegale în raport de dispozițiile art. 9 și 51

(2)

din Constituție pretins încălcate reclamantele în calitate de asociații profesionale legal înființate justifică un interes propriu - pretins vătămat pentru contestarea actului administrativ emis nelegal și prin exces de putere, iar soluția dispusă de instanța de fond este nelegală în raport de dispozițiile art. 1 și art. 8 alin. (1

1

) și (1

2

) din Legea nr. 554/2004.

Se solicită admiterea recursurilor, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare pe fond aceleiași instanțe.

La dosar intimatul - pârât Consiliul de Mediere a formulat întâmpinare în care a invocat în principal excepția nulității celor trei recursuri pe considerentul că aspectele de nelegalitate invocate nu pot fi încadrate în motivul de casare invocat art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. și în subsidiar pe fond se solicită respingerea recursurilor ca netimbrate.

În sentința publică din 15.09.2020 motivat Curtea a pus în discuția părților în prealabil excepția netimbrării celor trei recursuri, excepția nulității recursurilor invocate de autoritatea intimată și în subsidiar asupra celor trei recursuri pe fond.

Verificând asupra excepțiilor netimbrării și nulității Curtea constată următoarele dispunând în consecință.

În cauză cele trei recursuri invocă motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. recurentele - reclamante fiind legal citate cu mențiunea timbrării, fiecare cu câte 100 RON conform art. 24 alin. 2 coroborat cu dispozițiile art. 32 și 33 din O.G. nr. 80/2013.

În cauză a fost depusă taxa judiciară de timbru legal datorată a fost depusă la dosar numai de recurenta-reclamantă B. în original în termenul de amânare a pronunțării alături de concluzii scrise.

Celelalte două recurente nu au probat depunerea la dosar a taxei judiciare de timbru legal datorate.

Față de cele expuse Curtea va admite excepția netimbrării și va anula ca netimbrate recursurile formulate de reclamantele D. și A., excepție care are prioritate în raport de excepția nulității recursurilor în ceea ce privește aceste părți.

Pe excepția nulității, în raport de dispozițiile art. 487 alin. 1 coroborat cu dispozițiile art. 489 alin. 1 C. proc. civ., Curtea va respinge excepția nulității recursului declarat de reclamanta B..

În cauză aspectele de nelegalitate invocate au fost și pot fi încadrate în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. deoarece se invocă greșita interpretare și aplicare a dispozițiilor Legii nr. 554/2004 în ceea ce privește soluționarea cauzei pe excepția lipsei de interes a reclamantelor în promovarea acțiunii, în cauză nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 489 C. proc. civ.

În consecință, Curtea va respinge ca nefondate excepția nulității recursului invocată de intimata-pârâtă.

Analizând recursul declarat în raport de aspectele de nelegalitate invocate, Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca fondat, în cauză fiind îndeplinite condițiile motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 1 art. 8 alin. (1)

1

din legea nr. 554/2004 de către instanța de fond prin soluționarea cauzei pe excepția lipsei de interes invocată de autoritatea pârâtă.

Fapt de necontestat acțiunea a fost formulată de reclamanta B. în calitate de asociație profesională înființată în baza O.G. nr. 26/2009 și în vederea protejării intereselor profesionale ale membrilor - mediatori în raport de dispozițiile art. 24 din legea nr. 192/2006.

Dreptul asociațiilor profesionale (organisme non-guvernamentale formate exclusiv din mediatori) de a acționa în scopul reprezentării drepturilor și intereselor profesionale ale membrilor lor derivă, în principal, din Legea nr. 192/2006, Capitolul 3 - Organizarea și exercitarea activității mediatorilor, art. 24:

"Mediatorii se constituie în asociații profesionale locale și naționale, având drept scop reprezentarea intereselor profesionale și protejarea statutului lor, și pot adera la asociații profesionale internaționale în condițiile legii."

Totodată, Statutul B., la art. 3.1 prevede ca scop al asociației: "... reprezentarea intereselor profesionale ale membrilor, protejarea statutului lor și apărarea drepturilor și intereselor acestora", iar în cuprinsul art. 2.1. paragraful 2 se stipulează cine sunt membrii asociației: "Membrii asociației dețin calitatea de mediatori autorizați în condițiile Legii nr. 192/2006."

Conform art. 206 alin. (2) din C. civ.:

"Persoanele juridice fără scop lucrativ pot avea doar acele drepturi și obligații civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut." Organismele sociale interesate care au ca obiect de activitate protecția diferitelor categorii de cetățeni (în cazul de față, mediatori) pot invoca vătămarea drepturilor și intereselor legitime ale membrilor săi. Sintagma interesate se referă la interesul acestora în cauză, condiționat de specializarea acestora pe subiectul supus judecății. Interesul lor se limitează exclusiv la chestiuni care țin de realizarea scopului acestora, în conformitate cu prevederile art. 206 alin. (2) din C. civ.. în cauză, scopul B. este apărarea drepturilor și intereselor mediatorilor- membri ai acesteia.

Obiectul acțiunii îl constituie Hotărârea Consiliului de mediere nr. 39/18.07.2015 reclamanta, ca asociație profesională solicitând anularea parțială pe considerentul că actul contestat este în parte nelegal pe dispoziții care vizează obligații legale stabilite în sarcina mediatorilor inclusiv în ceea ce privește stabilirea și sancționarea abaterilor disciplinare.

Acțiunea a fost formulată și întemeiată pe dispozițiile art. 1 alin. 1 și art. 8 alin. 1

1

din Legea nr. 554/2004 în sensul că persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat pentru formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat Curtea apreciază că sunt atacate prin care a fost respinsă acțiunea reclamantului ca lipsită de interes este dată cu interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 1 și art. 8 alin. (1)

1

din Legea nr. 554/2004, Curtea constată că în cauză reclamanta justifică un interes legitim privat pretins vătămat în vederea formulării acțiunii.

Acest interes legitim rezultă pe de o parte din calitatea reclamantei - asociație profesională a mediatorilor care potrivit statutului este în măsură să apere interesele membrilor și pe de altă parte din obiectul actului administrativ supus controlului de legalitate acesta vizând în ansamblu Statutul membrilor în calitatea lor de mediatori.

În acest sens în raport de obiectul cauzei care vizează în esență interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. 1 și art. 2 alin. 1 lit. "p" din Legea nr. 554/2004 este incidentă Decizia nr. 8/2.03.2020 pronunțată de ÎCCJ - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. Iar în cauză reclamanta are calitate procesuală activă de a contesta și un interes propriu pretins vătămat deoarece există o legătură directă dintre actul administrativ supus controlului de legalitate și obiectivele reclamantei ca asociație profesională a mediatorilor.

Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496-498(2)m C. proc. civ. va admite recursul și va casa în parte sentința atacată în ceea ce privește soluționarea nelegală pe excepția lipsei de interes a acțiunii formulată de recurenta-reclamantă legitime ale membrilor săi. Sintagma interesate se referă la interesul acestora în cauză, condiționat de specializarea acestora pe subiectul supus judecății. Interesul lor se limitează exclusiv la chestiuni care țin de realizarea scopului acestora, în conformitate cu prevederile art. 206 alin. (2) din C. civ.. în cauză, scopul B..

Va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe în ceea ce privește cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta B..

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței în raport de celelalte recurente ale căror recursuri au fost anulate ca netimbrate .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția netimbrării.

Anulează recursurile formulate de reclamantele D. și A. împotriva sentinței civile nr. 4180/2017 din 7 noiembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrate.

Respinge excepția nulității recursului formulat de reclamanta B., ca nefondată.

Admite recursul formulat de reclamanta B. împotriva sentinței civile nr. 4180/2017 din 7 noiembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează în parte sentința recurată și trimite spre rejudecare la aceeași instanță cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta B..

Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 28 septembrie 2020.