ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 653/2020

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin contestația înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 18.07.2017, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu Inspecția Judiciară, anularea Rezoluției de clasare nr. 2001/IJ/897/DIJ/24.05.2017.

Soluția instanței de fond Prin Sentința civilă nr. 3670 din 12 octombrie 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a respins contestația formulată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, ca nefondată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva Sentinței civile nr. 3670 din 12 octombrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A., întemeiat în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6, 7 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței de fond și, în rejudecare, admiterea cererii așa cum a fost formulată.

Apărările formulate în cauză Intimata-pârâtă Inspecția Judiciară a depus întâmpinare la dosarul cauzei prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.

Răspuns la întâmpinare Recurentul-reclamant a formulat răspuns la întâmpinare solicitând admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat. II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând cu prioritate, în condițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, invocată prin întâmpinare de către intimata-pârâtă Inspecția Judiciară, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul A. este inadmisibil, pentru următoarele considerente: În speță, recurentul-reclamant a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune vizând, în esență, examinarea legalității unei rezoluții de clasare a sesizării disciplinare pe care a formulat-o împotriva unui judecător care a soluționat un dosar penal. Prin Decizia Curții Constituționale nr. 397/2014, sintagma "rezoluția de clasare este definitivă" din cuprinsul art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost declarată neconstituțională în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b) din aceeași lege. În lipsa unei reglementări care să pună legea în acord cu decizia Curții Constituționale, Înalta Curte reține că devine aplicabil principiul prevăzut de art. 5 alin. (3) din C. proc. civ., referitor la judecarea pricinilor potrivit dispozițiilor edictate pentru instituția juridică cea mai asemănătoare, în speță, a regimului juridic aplicabil acțiunii exercitate împotriva rezoluției de respingere a sesizării, conform art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată. Or, potrivit art. 47 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, în forma aplicabilă în cauză, hotărârea prin care curtea de apel soluționează contestația împotriva rezoluției de respingere a sesizării disciplinare este definitivă. În acest sens s-a cristalizat jurisprudența instanței supreme, conform procesului-verbal al ședinței din 9 octombrie 2017 a judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, când a fost adoptată soluția de unificare a practicii judiciare, în sensul că: "în ipoteza în care contestația formulată împotriva rezoluției de clasare a sesizării (...) în temeiul dispozițiilor art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004 a fost soluționată pe fond de prima instanță prin prisma dispozițiilor de procedură din Legea nr. 317/2004, recursul este inadmisibil." Având în vedere cele de mai sus, Înalta Curte, constatând că recurentul a formulat recurs împotriva unei sentințe care în conformitate cu rigorile Legii nr. 317/2004 este definitivă, apreciază recursul formulat ca fiind inadmisibil. Pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității și va respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva Sentinței nr. 3670 din 12 octombrie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.