ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3332/2014

Asupra conflictului

negativ de competență de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată

înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București la data de 4 martie

2013, sub nr. 6071/4/2013, petenta GDF S.E. România SA a chemat în judecată pe

intimata CNADNR SA - CESTRIN, solicitând instanței ca prin sentința pe care o

va pronunța să dispună anularea Procesului-verbal de contravenție seria R12 nr.

0009500 din 11 februarie 2013 și exonerarea sa de la plata amenzii.

Prin Sentința civilă

nr. 140 din 13 ianuarie 2014, Judecătoria Sector 4 București a admis excepția

necompetenței teritoriale invocată de instanță și în consecință, a declinat în

favoarea Judecătoriei Găești competența de soluționare a plângerii

contravenționale formulată.

Prin Sentința civilă

nr. 501/2014 din 1 aprilie 2014, Judecătoria Găești a admis excepția de

necompetență teritorială absolută a instanței, invocată din oficiu, a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4

București, a constatat conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul

Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru regulator de competență.

Regulatorul de

competență

Înalta Curte,

constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134, art.

135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța, în raport cu obiectul cauzei, precum

și cu dispozițiile legale incidente pricinii, regulatorul de competență și va

stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 4

București, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Prin Procesul-verbal

de contravenție seria R12 nr. 0009500 din 11 februarie 2013, întocmit de

intimată, petenta a fost sancționată contravențional cu amenda în cuantum de

250 RON, întrucât autoturismul având nr. de înmatriculare ...... a circulat pe

Autostrada A1 Km 70+460m pe raza localității Petrești, județul Dâmbovița fără a

deține rovigneta valabilă.

Potrivit art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de

trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, introdus prin art. III din

Legea nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în M.Of. nr. 89 din 12 februarie

2013, plângerea, însoțită de copia procesului-verbal de constatare a

contravenției, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție

domiciliază sau își are sediul contravenientul.

Legea nr. 2/2013 a

intrat în vigoare la data de 15 februarie 2013 și se aplică tuturor proceselor

începute după această dată.

Regimul juridic al

contravențiilor este prevăzut de O.G. 2/2001, iar, potrivit art. 32, plângerea

este de competența în circumscripția căreia a fost săvârșită contravenția.

Însă, conform art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea

tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri

naționale din România, introdus prin art. III din Legea nr. 2/2013, prin

derogare de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001, plângerea, însoțită de copia

procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria în

a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul.

Legea nr. 2/2013

privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și

pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de

procedură civilă a fost publicată în M. Of. nr. 89 din 12 februarie 2013,

intrând în vigoare, conform art. 78 din Constituția României, republicată, la 3

zile de la această dată, respectiv la 15 februarie 2013, în textul ei

neprevăzându-se o dată ulterioară.

Așa cum rezultă din

actele dosarului, plângerea contravențională a fost înregistrată pe rolul

primei instanțe la data de 26 februarie 2013, după intrarea în vigoare a Legii

nr. 2/2013, fiind aplicabile dispozițiile acestei legi, respectiv dispozițiile

derogatorii ale art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002.

Regula în materia

aplicării în timp a normelor de procedură este cea înscrisă în dispozițiile

art. 24 coroborate cu art. 25 alin. (2) C. proc. civ. Astfel, dispozițiile

legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite

începute după intrarea acestuia în vigoare.

De asemenea, art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002, anterior citat, face referire la introducerea plângerii

la judecătoria în circumscripția se află sediul petentei.

Prin urmare,

competența teritorială trebuie stabilită prin raportare la momentul sesizării

instanței, relevanță având sediul petentei, care este în Sectorul 4 al

Municipiului București, în raza de competență teritorială a Judecătoriei

Sectorului 4 București.

În consecință, având

în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135

alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de

soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Sectorului 4

București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare de soluționare a cauzei privind pe contestatoarea SC GDF S.E.

România SA în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și

Drumuri Naționale din România SA - CESTRIN în favoarea Judecătoriei Sector 4

București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 18 septembrie 2014.

Procesat de GGC - LM