ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3332/2014

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București la data de 4 martie 2013, sub nr. 6071/4/2013, petenta GDF S.E. România SA a chemat în judecată pe intimata CNADNR SA - CESTRIN, solicitând instanței ca prin sentința pe care o va pronunța să dispună anularea Procesului-verbal de contravenție seria R12 nr. 0009500 din 11 februarie 2013 și exonerarea sa de la plata amenzii. Prin Sentința civilă nr. 140 din 13 ianuarie 2014, Judecătoria Sector 4 București a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de instanță și în consecință, a declinat în favoarea Judecătoriei Găești competența de soluționare a plângerii contravenționale formulată.

Prin Sentința civilă nr. 501/2014 din 1 aprilie 2014, Judecătoria Găești a admis excepția de necompetență teritorială absolută a instanței, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București, a constatat conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru regulator de competență. Regulatorul de competență Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța, în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, regulatorul de competență și va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 4 București, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Prin Procesul-verbal de contravenție seria R12 nr. 0009500 din 11 februarie 2013, întocmit de intimată, petenta a fost sancționată contravențional cu amenda în cuantum de 250 RON, întrucât autoturismul având nr. de înmatriculare … a circulat pe Autostrada A1 Km 70+460m pe raza localității Petrești, județul Dâmbovița fără a deține rovigneta valabilă. Potrivit art. 10 1 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, introdus prin art. III din Legea nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în M.Of. nr. 89 din 12 februarie 2013, plângerea, însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul.

Legea nr. 2/2013 a intrat în vigoare la data de 15 februarie 2013 și se aplică tuturor proceselor începute după această dată. Regimul juridic al contravențiilor este prevăzut de O.G. 2/2001, iar, potrivit art. 32, plângerea este de competența în circumscripția căreia a fost săvârșită contravenția. Însă, conform art. 10 1 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, introdus prin art. III din Legea nr. 2/2013, prin derogare de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001, plângerea, însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul.

Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă a fost publicată în M. Of. nr. 89 din 12 februarie 2013, intrând în vigoare, conform art. 78 din Constituția României, republicată, la 3 zile de la această dată, respectiv la 15 februarie 2013, în textul ei neprevăzându-se o dată ulterioară. Așa cum rezultă din actele dosarului, plângerea contravențională a fost înregistrată pe rolul primei instanțe la data de 26 februarie 2013, după intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013, fiind aplicabile dispozițiile acestei legi, respectiv dispozițiile derogatorii ale art. 10 1 din O.G.

nr. 15/2002. Regula în materia aplicării în timp a normelor de procedură este cea înscrisă în dispozițiile art. 24 coroborate cu art. 25 alin. (2) C. proc. civ. Astfel, dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare. De asemenea, art. 10 1 din O.G. nr. 15/2002, anterior citat, face referire la introducerea plângerii la judecătoria în circumscripția se află sediul petentei. Prin urmare, competența teritorială trebuie stabilită prin raportare la momentul sesizării instanței, relevanță având sediul petentei, care este în Sectorul 4 al Municipiului București, în raza de competență teritorială a Judecătoriei Sectorului 4 București.

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare de soluționare a cauzei privind pe contestatoarea SC GDF S.E. România SA în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA - CESTRIN în favoarea Judecătoriei Sector 4 București. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 septembrie 2014. Procesat de GGC - LM