CtEDO 01.04.2008 Auto

STRAUTNIEKS v. LATVIA

RESPONDENT
LVA
HOTĂRÂRE
01.04.2008
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Struck out of the list
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2008
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
STRAUTNIEKS v. LATVIA (CtEDO, 2008)
HUDOC · oficial

Decizia nr. 31632/02 a Curții Europene a Drepturilor Omului (A treia secțiune), de Valdis STRAUTNIEKS împotriva Letoniei, care așezează la 1 aprilie 2008 ca cameră compusă din: Josep Casadevall, președinte, Elisabet Fura-Sandström, Boštjan M. Zupančič, Alvina Gyulumyan, Ineta Ziemele, Luis López Guerra, Ann Power, judecători și Santiago Quesada, grefierul secțiunii Având în vedere cererea depusă la 20 august 2002, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamantul, dl Valdis Strautnieks, a fost un cetățen leton care s-a născut în 1954 și a trăit în Jūrmala. Guvernul leton („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna I. Reine. Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. La 25 august 2001, reclamantul a fost reținut pe suspectul de a fi comis furt agravat și plasat în închisoarea centrală Rīga. La 3 decembrie 2001, a fost transferat la închisoarea Matīsa. La 4, 15 și, respectiv, 30 ianuarie 2002, s-a hotărât să pună reclamantul într-o celulă de pedeapsă timp de 15 zile ca pedeapsă pentru încălcarea disciplinei. La 4 februarie 2002, reclamantul s-a plâns la Procuratura Specializată și la Administrația Penitenciară Letonă cu privire la impunerea pedepselor și condițiile în celula pedepsei. În consecință, decizia din 4 ianuarie 2002 a fost anulată și s-a hotărât să reprimați reclamantul în loc să-l plaseze în celulă de pedeapsă, astfel cum se prevede în decizia din 15 ianuarie 2002. La 8 noiembrie 2001, Tribunalul Orașului Jūrmala a declarat reclamantul vinovat de jaf agravat și l-a condamnat la patru ani de închisoare. La 11 decembrie 2002, Camera Penală a Curții Regionale de la Rīga a anulat hotărârea instanței de primă instanță și a transferat cazul la Procurorul public din orașul Jūrmala pentru ancheta prealabilă suplimentară. S-a decis, fără a da nici un motiv, să părăsească măsura preventivă – detenția prealabilă – impuse reclamantului nemodificat. Reclamantul a apelat împotriva deciziei, cerând ca cazul să nu fie trimis pentru anchetă suplimentară și ca măsura preventivă impusă să fie modificată la o interdicție de a-și schimba locul de domiciliu. Februarie 2003 Camera Penală a Curții Regionale de la Rīga a respins un recurs de către reclamant, fără a lua în considerare cererea de a modifica detenția anterioară. Această decizie, cu privire la o plângere auxiliară a reclamantului, a fost susținută de Camera Penală a Curții Supreme la 7 martie 2003. La 31 martie 2003, măsura preventivă impusă reclamantului – detenția preventivă – a fost modificată în mod interzis pentru a-și schimba locul de domiciliu. Nu este clar atunci când ancheta preliminară suplimentară a cazului reclamantului, astfel cum a ordonat Camera Penală a Curții Regionale de la Rīga la 11 decembrie 2002, a fost încheiată și când a fost pronunțată hotărârea finală în cadrul procedurii penale împotriva reclamantului. La 31 ianuarie 2008, Agentul Guvernului a informat Curtea că reclamantul a murit. Nici unul dintre rudele reclamantului nu a contactat Curtea și a exprimat dorința de a continua cererea. COMPLAINTS Reclamantul s-a plâns că condițiile de detenție în celulele pedepsei din închisoarea Matīsa au fost contrar articolului 3 din convenție și că nu are niciun remediu eficace în acest sens, astfel cum se prevede la art. 13 din convenție. Reclamantul s-a plâns în conformitate cu articolele 5 și 6 din Convenție cu privire la durata detenției anterioare și a procedurii penale împotriva acestuia. Curtea observă că reclamantul a murit la 24 septembrie 2007 și că scrisoarea trimisă prin post înregistrat la adresa indicată de reclamant a fost returnată și că nici unul dintre rudele sau moștenitorii reclamantului nu a contactat Curtea și a exprimat dorința de a continua cererea. În aceste circumstanțe, Curtea concluzionează că nu mai este justificat să continue examinarea cererii în sensul articolului 37 § 1 litera (c) din Convenție. Prin urmare, decide să întrerupă aplicarea articolului 29 § 3 și să scoată aplicarea din lista de cazuri. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să elimine aplicarea din lista de cazuri.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă