ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 919/2016

Decizia nr. 919/2016

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București, la data de 3 septembrie 2015, reclamantul Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiior cu Mediul de Afaceri a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC A. SRL, obligarea pârâtei la restituirea sumei de 410.828 RON cu titlu de prejudiciu determinat de faptele ilicite ale pârâtei și a dobânzilor și penalităților de întârziere calculate până la data restituirii integrale a sumei stabilite cu titlu de prejudiciu.

Prin sentința nr. 8271 din 23 noiembrie 2015, Tribunalul a admis excepția necompetenței materiale invocată de pârâtă și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.

A reținut instanța că obiectul cauzei vizează răspunderea contractuală a societății pârâte în baza mai multor contracte de prestări servicii încheiate între Centrul Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine și aceasta, având ca obiect prestarea de servicii pentru organizarea participării agenților economici la mai multe târguri internaționale.

Contractele de servicii au fost atribuite pârâtei în condițiile și cu respectarea procedurii de selecție reglementate în Anexa la H.G. nr. 296/2007, având natura juridică a unor contracte administrative, în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

Astfel, nefiind incidente dispozițiile O.U.G. nr. 34/2006, instanța a avut în vedere criteriul organului administrativ care a încheiat contractul, Centrul Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine, instituție publică cu personalitate juridică ce funcționează în subordinea Ministerului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Comerțului și Mediului de Afaceri, organ de specialitate al administrației publice centrale, ale cărui atribuții au fost preluate de Ministerul Economiei, deopotrivă organ central al administrației.

Prin sentința nr. 457 din 12 februarie 2016, Curtea de apel a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Totodată, constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus suspendarea judecății cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a pronunța această soluție, curtea de apel a reținut că reclamantul urmărește executarea unor obligații financiare derivate din încheierea unor contracte pentru realizarea operațiunilor de participare a României la unele târguri internaționale, procedura de acordare a acestor contracte bazându-se pe dispozițiile O.U.G. nr. 34/2006, astfel că în ceea ce privește competența de soluționare, sunt incidente prevederile art. 286 din O.U.G. nr. 34/2004.

3.1. Având în vedere obiectul litigiului dedus judecății și dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că, în cauză, competența materială aparține Tribunalului București, ca instanță de contencios administrativ și fiscal, pentru motivele care vor fi prezentate, succint, în continuare.

3.2. În cauză este necontestat că obiectul litigiului dedus judecății îl constituie cererea formulată de ministerul reclamant pentru obligarea societății pârâte la plata/restituirea sumei de 410.828 RON cu titlu de prejudiciu rezultat din neexecutarea/executarea necorespunzătoare a unor contracte de prestări servicii pentru organizarea participării agenților economici la târgurile internaționale.

Într-adevăr, este vorba de contracte de prestări servicii încheiate, în perioada 2010-2011, între Centrul Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine (atribuțiile acestuia fiind preluate, în baza O.U.G. nr. 96/2012 și H.G. nr. 47/2013, de Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine) și SC A. SRL, în calitate de firmă organizatoare, procedura de atribuire fiind realizată potrivit prevederilor O.U.G. nr. 34/2006.

Potrivit prevederilor art. 286 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, în vigoare la data încheierii contractelor și la data sesizării instanței „procesele și cererile privind acordarea despăgubirilor (...) privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor de achiziție publică se soluționează în primă instanță de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căreia se află sediul autorității contractante”.

Or, în cauză, este necontestat că serviciile pentru organizarea participării agenților economici la târgurile internaționale au fost atribuite de autoritatea contractantă Centrul Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine, în favoarea SC A. SRL, în condițiile O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, ceea ce atrage incidența prevederilor art. 286 alin. (1) din această ordonanță de urgență.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri în contradictoriu cu pârâta SC A. SRL, în favoarea Tribunalului București, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 martie 2016.