ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2567/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2567/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Decizia nr. 2567/2015
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
1.1. Cererea de chemare în judecată
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat, pe baza indiciilor rezultate din documentele existente la dosar, să se aprecieze asupra calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul A., născut la data de 19 octombrie 1947.
1.2. Soluția instanței de fond Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 372 din 6 februarie 2014, a admis acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securități în contradictoriu cu pârâtul A. și, în consecință, a constatat calitatea pârâtului de colaborator al Securității.
1.3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul A. invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat.
1.4. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru
Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 3 decembrie 2014, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Totodată, completul de filtru a apreciat incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., sens în care a fost pronunțată încheierea de ședință din 11 februarie 2015.
Soluția și considerentele Înaltei Curți potrivit art. 498 și art. 499 C. proc. civ.
2.1. Recursul este nefondat, fiind respins ca atare pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.
2.2. Așa cum s-a menționat la pct. 1, instanța de fond a admis acțiunea formulată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și a constatat calitatea de colaborator al fostei Securități, în sensul prevederilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.
În recursul formulat, recurentul-pârât a invocat motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit căruia, o hotărâre poate fi casată atunci când a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.
În esență, pentru argumentarea recursului formulat, recurentul-pârât a susținut că:
- instanța de fond a ignorat împrejurările în care a fost constrâns să încheie acordul de colaborare cu securitatea, ca urmare a faptului că provenea dintr-o familie de macedoneni, unii foști legionari;
- instanța nu a avut în vedere și notele în conținutul cărora există „caracterizări laudative” cu privire la persoanele pe care a trebuit să le supravegheze;
- informațiile pe care le-a furnizat organelor de securitate nu priveau activități sau atitudini potrivnice regimului comunist și, cu atât mai puțin, să aibă ca efect îngrădirea drepturilor și libertăților sale;
- instanța de fond a ignorat faptul că, la rândul său, a fost urmărit de securitate, prin interceptarea corespondenței și amplasarea mijloacelor de interceptare;
- în mod greșit a reținut instanța de fond că activitatea sa se circumscrie condițiilor prevăzute la art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, din moment ce niciuna dintre notele informative pe care le-a furnizat organelor de securitate nu cuprinde activități sau atitudini potrivnice regimului comunist și nici nu au fost de natură să îngrădească drepturi și libertăți fundamentale ale persoanelor respective.
Criticile și susținerile recurentului-pârât sunt neîntemeiate.
Astfel, în cauză, este necontestat că recurentul-pârât, la data de 24 iulie 1978 a semnat un angajament de colaborare cu fosta Securitate, fiindu-i atribuit numele conspirativ „B.”.
Împrejurările invocate de recurent în legătură cu asumarea angajamentului de colaborator cu fosta Securitate sunt în măsură să circumstanțieze, dar nu să justifice, nici legal și nici moral, conduita sa de colaborator cu fosta Securitate.
Astfel, potrivit prevederilor art. 2 lit. b) fraza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008: „Persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator al Securității, potrivit prezentei definiții, iar actele și documentele care consemnau aceste informații sunt considerate parte a propriului dosar”.
Or, în cauză, împrejurările invocate de recurentul-pârât nu se circumscriu dispozițiilor legale citate mai sus.
În ceea ce privește activitatea desfășurată de recurentul-reclamant, din analiza sentinței recurate și a înscrisurilor aflate la dosar, Înalta Curte constată că instanța de fond a reținut în mod judicios calitatea de colaborator a acestuia, potrivit art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.
Astfel, potrivit art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, colaborator al Securității este „persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.
Or, sin analiza înscrisurilor aflate la dosar și a Notei de constatare întocmită de CNSAS, rezultă că recurentul-pârât a furnizat organelor de securitate informații privind activități și atitudini potrivnice regimului comunist.
Astfel, potrivit Notei din 20 februarie 1982, olografă, semnată în clar cu numele conspirativ „B.”, a cărei autenticitate nu a fost combătută de către pârât (aceasta recunoscând implicit că este autorul ei în cuprinsul întâmpinării), „dr. C. se menține pe aceleași coordonate ale neînțelegerii obiectivelor P.C.R. Comentează nefavorabil măsurile adoptate, cu atât mai violent cu cât a consumat o cantitate mai mare de alcool. Afirmă că anul trecut a mers în audiență la comandantul I.J.M pentru a solicita plecarea în vizită în Canada, dar în acest an va merge la forurile de partid cu carnetele de partid în mână (al său și al soției)”. Nota ofițerului: „dr. C. este luat în S.I. Nota sursei „B.” vine să întregească informațiile ce se dețin asupra sa. Întrucât din datele existente nu rezultă să fie m.d.p, vom reverifica situația sa și, în caz afirmativ, vom solicita la organele locale de partid luarea sa în lucru. Sursa nu a mai primit indicații în caz, deoarece C. nu mai lucrează la spitalul Băneasa. Nota în copie la element”.
Anterior acestei note, pârâtul a furnizat anumite informații verbal, care au fost consemnate de către ofițerul de legătură D. pe marginea unei note informative din 2 septembrie 1980, olografă, semnată în clar cu numele conspirativ „B.”, identificate în dosarul personal al acestuia: „sursa a relatat verbal că dr. C. are unele manifestări de nemulțumire, elogiază sistemul de viață capitalist. A mai arătat că se discută că ar avea rude în S.U.A., iar convingerea sa (a sursei) este că, dacă i se dă drumul să plece în excursie, nu va mai reveni în țară". Nota ofițerului: „nota se va exploata la caz. Dr. C. a fost avizat negativ pentru călătorie în SUA. Într-adevăr, dr. C. este cunoscut cu ieșiri negative și pe alte linii. Sursa a fost instruită să stabilească anturajul dr. C. și dacă este în relații cu dr. E.”.
Potrivit celor consemnate de către ofițer în nota de analiză a activității informatorului „B." întocmită la data de 29 mai 1981, pe baza informațiilor furnizate de către pârât persoana denunțată a fost luată în supraveghere informativă de către Securitate.
În plus, așa cum a reținut și instanța de fond, la dosarul recurentului-reclamant au fost identificate și note întocmite de ofițerul de legătură în care sunt consemnate relatări verbale ale recurentului-reclamant.
Astfel, în acest sens, sunt relevante următoarele informații existente la dosarul personal:
- „Sursa <B.>, real A., a fost recrutat în luna iulie 1978, cu scopul asigurării informative a secției medicinale de psihiatrie, unde își desfășoară activitatea și unele cadre medicale cu o conduită îndoielnică. După recrutare, informatorul a adoptat o poziție corectă în relațiile cu organele de securitate, apreciind că necesar și uman sprijinul ce ni-l acordă. De la recrutare, mai exact lunile noiembrie-decembrie 1978, informatorul a fost trimis la un curs la București, timp în care a susținut și unele examene profesionale. Informațiile prezentate până în prezent ne-au ajutat să cunoaștem situația prezentă a unor cadre medicale, K.S., G.D. și alții, aflați în atenția noastră, precum și a unor pacienți cu debilitate mintală, ce făceau ori fac subiectul unor preocupări pe linie de securitate. Apreciez că va fi un bun informator. Este util și va fi menținut în rețea";
- „Sursa <B.>, în perioada la care se referă analiza, a prezentat unele informații de conținut. Pe baza unora a fost luat în S.I. dr. C., despre care ne-a informat că adoptă o poziție negativă, are un frate în S.U.A. și ar intenționa să rămână în străinătate. A mai prezentat informații și despre dr. P.E., P.C. și alții, o parte folosită pentru avizare, iar altele pentru cunoaștere. Făcând o călătorie în Grecia, a prezentat unele informații bune, despre al căror conținut s-a informat și direcția de linie. Este vorba de poziția dr. C., plecat legal din R.S.R., precum și despre alte elemente și comentariile lor la adresa R.S.R. Informațiile referitoare în special la dr. C. s-au verificat, iar cel în cauză (C.) urmează să fie luat în lucru activ”;
- „Sursa <B.> lucrează în cadrul spitalului comunal Băneasa, dar periodic este dirijat timp de 2-3 luni și la spitalul municipal Constanța, secția psihiatrie. În cadrul colaborării cu organele de securitate, informatorul adoptă o poziție corectă, punctual la întâlniri, sincer în redarea informațiilor. În perioada la care se referă analiza, sursa a fost folosită în problema <sănătate>, prezentând informații despre numiții: C. (lucrat prin D.U.I.), S.I., C.I, G.C. și alții către care a fost dirijat, aflați în atenția noastră. Sursa a furnizat, de asemenea, și unele informații despre comentarii ce pun în evidență unele atitudini negative. Datele prezentate de sursă s-au verificat și pe alte linii, în special cele referitoare la dr. C., care a și fost luat în lucru prin D.U.I”.
În cauză, instanța de fond a reținut în mod judicios incidența considerentelor Deciziei nr. 672/2012 a Curții Constituționale care se referă la necesitatea că documentele în care se consemnează relatări verbale trebuie să se coroboreze cu datele sau informațiile provenite din alte documente sau probe.
Or, în cauză, instanța de fond a constatat în mod corect că informațiile consemnate de ofițerul de legătură se coroborează cu alte înscrisuri aflate la dosar, ceea ce conferă acestora (documentele întocmite de ofițerul de legătură) calitatea de probe în cauză.
În ceea ce privește condiția cerută la art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, ca informațiile furnizate să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor vizate, instanța de fond a reținut în mod corect îndeplinirea acestei cerințe legale.
Astfel, din notele ofițerului de legătură rezultă că doctorul Hagiu a fost avizat negativ pentru călătorie în SUA și că a fost luat în supraveghere informativă de către Securitate. În legătură cu acest ultim aspect, în mod eronat pârâtul afirmă în întâmpinare că nu informațiile furnizate de el au condus la începerea supravegherii informative a dr. C. Curtea constată, contrar celor susținute de pârât, că în documentul identificat în vol. 1, la fila 13, ofițerul de legătură a consemnat că „sursa <B.>, în perioada la care se referă analiza, a prezentat unele informații de conținut, pe baza cărora a fost luat în și dr. C.”.
În concluzie, soluția instanței de fond este legală și temeinică, recursul formulat fiind nefondat, criticile și susținerile recurentului-pârât nefiind întemeiate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de A. împotriva Sentinței nr. 372 din 6 februarie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 iunie 2015.
Procesat de GGC - LM