ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2277/2016

Decizia nr. 2277/2016

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 31 iulie 2015 pe rolul Judecătoriei Aleșd sub Dosar nr. x/177/2015, petenta A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu intimata IPJ MARAMUREȘ, a solicitat instanței să se dispună: în principal anularea procesului-verbal de contravenție din 02 iulie 2015, în subsidiar înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea Avertismentului, fără cheltuieli de judecată.

În fapt, petenta a arătat că la data de 02 iulie 2015, ora 07:10, în localitatea Busag, a fost sancționată contravențional de către un agent constatator din cadrul I.P.J Maramureș - Serviciul Rutier în baza art. 8 alin. (1) coroborat cu art. 8

2

din O.G. nr. 15/2002 pe motiv că a circulat pe drumurile naționale fără a achita taxa de trecere - rovinieta.

A precizat că are ca obiect principal de activitate transporturi și alte activități anexe transporturilor, desfășurându-și activitatea din cursul anului 2008.

Cu ocazia cursei efectuate în data de 02 iulie 2015 din localitatea Borș înspre localitatea Baia Mare urma să facă plata rovinietei prin intermediul internetului. Dintr-o întâmplare nefericită, internetul nu a funcționat constant, sens în care nu a reușit să valideze plata. Astfel, a fost nevoită, ulterior, să achite taxa de trecere pe drumurile naționale într-o stație de distribuție carburanți - B. SRL.

Conform înscrisului anexat prezentei plângeri, a achitat taxa de trecere pe drumurile naționale pentru data de 02 iulie 2015, aceasta având valabilitate de la ora 07:32 până la ora 23:59.

Între timp, șoferul a fost oprit în trafic de către un agent constatator din cadrul IPJ Maramureș, sens în care i-a fost aplicată o sancțiune contravențională în cuantum de 3.000 lei.

Precizează că niciodată nu a mai fost sancționată contravențional pentru trecerea pe drumurile naționale din România fără plata rovinietei. În acest sens a solicitat în probațiune emiterea unei adrese către CNADNR SA pentru a comunica acest aspect.

Prin Sentința civilă nr. 1383 pronunțată la data de 25 noiembrie 2015 în Dosarul nr. x/177/2015, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Aleșd și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Baia Mare.

După declinare, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia Mare, la data de 31 decembrie 2015, sub Dosar nr. x/177/2015.

Prin Sentința civilă nr. 2138 din 23 martie 2016, Judecătoria Baia Mare a declinat competența de soluționare a plângerii formulată de SC A. SRL, împotriva procesului-verbal încheiat în data de 02 iulie 2015 de intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Maramureș, în favoarea Judecătoriei Aleșd, județul Bihor.

Ivindu-se conflictul negativ de competență a fost sesizată, în baza art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, pentru soluționarea acestuia.

Pentru a hotărî astfel, se au în vedere considerentele arătate în continuare.

În fapt, se reține că la data de 02 iulie 2015, ora 07:10, a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul Serviciului Poliției Rutiere Maramureș procesul-verbal de contravenție seria PMMX nr. 013763, petenta fiind sancționată cu amendă în cuantum de 3000 lei, pentru încălcarea dispozițiilor art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2012, pe motiv că nu a făcut dovada deținerii unei roviniete valabile de către conducătorul auto al vehiculului aparținând societății petente.

Înalta Curte, analizând conflictul negativ de competență, constată că, într-adevăr potrivit art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea se soluționează de judecătoria în a cărei rază teritorială a fost săvârșită contravenția, însă O.G. nr. 15/2002 stabilește o normă specială și derogatorie în ceea ce privește competența în materie contravențională.

Astfel, potrivit art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, introdus prin art. III din Legea nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în M. Of. nr. 89/12.02.2013, "Prin derogare de la dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, plângerea, însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul."

Astfel cum se poate observa, art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002, anterior citat, face referire la introducerea plângerii la judecătoria în circumscripția căreia domiciliază sau își are sediul petenta-contravenientă.

Prin urmare, Înalta Curte reține că, raportat la dispozițiile mai sus menționate, competența teritorială trebuie stabilită, cum corect a apreciat și Judecătoria Baia Mare, prin raportare la sediul petentei-contraveniente, care este în localitatea Hotar, comuna Tetchea, județ Bihor, localitate aflată în raza de competență teritorială a Judecătoriei Aleșd.

La stabilirea competenței, Înalta Curte are în vedere și dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 337 din 09 iulie 1993 pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii, cu modificările și completările ulterioare.

Temeiul legal al regulatorului de competență

Având în vedere aceste considerente, în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și 4 C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Aleșd.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petenta SC "A." SRL și intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Maramureș în favoarea Judecătoriei Aleșd.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 23 septembrie 2016.

Procesat de GGC - NN