ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

Sursă originală

ÎCCJ 20.03.2019

ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

20.03.2019

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Deliberând asupra sesizării privind conflictul negativ de competență, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 7 din 8 ianuarie 2019 pronunțată de Tribunalul Tulcea, secția penală, în temeiul art. 346 alin. (6) cu referire la art. 50 C. proc. pen., s-a admis excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Tulcea și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Examinând competența de soluționare a cauzei, în raport de prevederile legale incidente și concluziile pronunțate, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Tulcea a constatat că inculpatul A. a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) și c) din Legea nr. 656/2002.

S-a reținut că, potrivit actului de sesizare, în cauza penală nr. x/P/2016 din 30.03.2017 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B. pentru comiterea infracțiunii continuate de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicare art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (3 acte materiale) și art. 5 C. pen., precum și disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor cu privire la B., A., C., D. ș.a. pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) și c) din Legea nr. 656/2002, formându-se Dosarul penal nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Totodată, s-a reținut că, prin Sentința penală nr. 50/2018 a Tribunalului Hunedoara în Dosarul nr. x/2017 s-a dispus, printre altele, condamnarea inculpatului B. pentru săvârșirea infracțiunii continuate de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicare art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (3 acte materiale) și art. 5 C. pen., la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, privind activitatea de spălare de bani având ca obiect două scuturi dacice și un lot de 145 de monede E. din aur.

În cadrul anchetei penale desfășurate cu privire la activitatea infracțională a inculpatului B. s-a stabilit legătura acestuia cu inculpatul A. ce locuiește în Konstanz, Germania, concretizată prin efectuarea unei tranzacții de artefacte către acesta din urmă. Astfel, s-a arătat că, în data de 08.05.2014, inculpatul A. a achiziționat de la B. un număr de 13 monede antice de tip celtic cu suma de 2500 euro.

Constatând existența unor indicii cu privire la comiterea infracțiunii de spălare de bani, la data de 14.10.2015, s-au efectuat percheziții domiciliare la locuințele inculpatului A. din Konstanz, Germania și a surorii acestuia C. (decedată la data de 9.04.2016) din Jurilovca, jud. Tulcea și a lui B. din Lenzkirch, Germania.

În urma perchezițiilor domiciliare efectuate, organele judiciare au identificat și ridicat de la locuința inculpatului A. un număr de 7005 monede antice romane și 806 bunuri arheologice; de la locuința numitei C. un număr de 602 monede și 76 de bunuri arheologice și de la locuința lui B. un număr de 71 de bunuri arheologice, artefacte cu privire la care existau indicii că provin din infracțiuni de furt din situri arheologice românești, provenind din excavații recente.

S-a precizat că inculpatul efectua operațiuni de curățare mecanică și chimică asupra artefactelor sustrase pentru a ascunde originea lor ilicită, tranzacționându-le ulterior prin intermediul platformelor din mediul online sau la târguri locale către diverși cumpărători din Germania sau din alte țări, prin ascunderea și disimularea adevăratei naturi a provenienței și a proprietății bunurilor.

O parte din banii rezultați din efectuarea tranzacțiilor artefactelor sustrase erau transferați către braconierii din România prin intermediul serviciilor financiare furnizate de companiile F. și G..

S-a precizat că obiectul cauzei vizează activitatea inculpatului A. de dobândire și deținere a unui lot de 7005 monede antice romane și 806 bunuri arheologice ridicate de la locația acestuia, cunoscând că acestea provin din comiterea de infracțiuni, transformarea acestora în piese de colecție prin efectuarea unor operații de curățare mecanică și chimică asupra acestora, artefactele fiind destinate a fi tranzacționate pe piața internațională legală de artefacte prin ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienței și a proprietății bunurilor.

De asemenea, s-a relevat că inculpatul a cunoscut faptul că artefactele tranzacționate și deținute la locuința sa provin din excavații recente din siturile arheologice românești. De altfel, operațiunile de dobândire a artefactelor de către inculpat au fost strâns legate de activitatea infracțională de detecții și sustrageri de bunuri culturale din siturile arheologice din zona Dobrogei, efectuate de mai multe persoane anchetate în cadrul unui dosar penal distinct.

Din probele administrate în cauză a rezultat fără dubiu faptul că inculpatul îi cunoștea pe autorii furturilor și cunoștea împrejurarea că artefactele provin din infracțiuni de furt din situri arheologice din zona Dobrogei.

Cât privește modul de dobândire de către inculpat a artefactelor, s-a arătat că acestea i-au fost trimise prin colete poștale.

Mai mult, s-a constatat că nu a fost relevată vreo activitate a inculpatului A. pe raza județului Tulcea, iar activitatea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată s-a desfășurat în străinătate, cu precizarea că locuința acestuia este în Germania, iar faptul că atunci când venea în România o vizita pe sora sa din comuna Jurilovca, jud. Tulcea și locuia la aceasta, nu înseamnă că inculpatul avea o locuință și în România. În plus, eventualele activități de pe raza județului Tulcea de care ar fi putut fi acuzat inculpatul nu au fost relevate și descrise în actul de sesizare.

În consecință, s-a apreciat că, în cauză, sunt aplicabile prevederile art. 42 alin. (2) C. proc. pen. referitoare la competența pentru infracțiunile săvârșite în afara teritoriului României, în conformitate cu care: "Dacă inculpatul nu locuiește sau, după caz, nu are sediul în România, iar infracțiunea este de competența judecătoriei, aceasta se judecă de Judecătoria Sectorului 2 București, iar în celelalte cazuri, de instanța competentă după materie ori după calitatea persoanei din municipiul București, în afară de cazul când prin lege se dispune altfel".

Prin încheierea din 07.03.2019 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului București și s-a declinat soluționarea cauzei privind inculpatul A. domiciliat în Germania, citat prin adresa de email: "(...)@yahoo.com" trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. a), b) și c) din Legea nr. 656/2002, în favoarea Tribunalului Tulcea.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționare.

Pentru a dispune astfel, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul București a reținut că, prin încheierea din data de 19.10.2018 a Tribunalului Hunedoara, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, s-a dispus admiterea excepției de necompetență teritorială și declinarea cauzei în favoarea Tribunalului Tulcea, constatând, în esență, că presupusa activitate infracțională constând în transformarea, ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienței bunurilor a avut loc în afara teritoriului țării, însă dobândirea sau deținerea bunurilor s-a realizat în circumscripția Tribunalului Tulcea.

Totodată, s-a precizat că, prin Sentința penală nr. 7/08.01.2019 a Tribunalului Tulcea, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, s-a dispus admiterea excepției de necompetență teritorială a acestei instanțe și declinarea cauzei la Tribunalul București, în esență, judecătorul de cameră preliminară reținând că presupusa activitate infracțională a avut loc în Germania, iar dobândirea bunurilor a avut loc prin colete poștale, ceea ce situează activitatea infracțională exclusiv pe teritoriul altei țări.

Deliberând asupra necompetenței teritoriale a Tribunalului București în raport de dispozițiile art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului București a apreciat că este neîntemeiată constatând că, în actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că inculpatul A. a dobândit și deținut, în perioada 2009 - 14.10.2015, un lot de 7005 monede și 806 bunuri arheologice (un fragment de inel de bronz, un pumnal akinakes, 55 vârfuri de săgeată și 749 alte bunuri arheologice - obiecte de podoabă, aplice-piese de harnașament etc.), o parte dintre ele schimbându-le, prin efectuarea de operațiuni specifice de curățare, restaurare și conservare în piese de colecție, în vederea ascunderii sau disimulării adevăratei naturi a provenienței și a proprietății bunurilor, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni.

S-a arătat că rechizitoriul se întemeiază pe următoarele mijloace de probă: rezultatul punerii în aplicare a cererii de asistență judiciară internațională în materie penală din data de 19.08.2015 în Dosarul penal nr. x/2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, privind efectuarea percheziției domiciliare la locuința lui A. din Konstanz, Germania, în data de 14.10.2015; declarația numitului A. din data de 14.10.2015, dată în fața autorităților germane din Konstanz; documentele din data de 20.01.2016 întocmite de Parchetul Konstanz privind predarea către autoritățile judiciare române a bunurilor ridicate cu prilejul efectuării percheziției domiciliare la locuința lui A. din Konstanz, Germania, în data de 14.10.2015; declarația în calitate de suspect a lui A. la sediul Poliției Konstanz în data de 30.01.2018, vol. I, p. 113-122; adresa nr. x/2017 din data de 07.05.2018 prin care se comunică autorităților judiciare din Konstanz, Germania, că ordonanța din data de 26.02.2018 de dispunere a punerii în mișcare a acțiunii penale față de A. a fost transmisă inculpatului pe adresa de poștă electronică pe care și-a exprimat dorința de a-i fi comunicate actele procedurale; proces-verbal din data de 09.05.2018 privind confirmarea telefonică de către inculpatul A. a primirii documentelor transmise în data de 03.05.2018 prin poșta electronică; proces-verbal din data de 03.05.2018 privind confirmarea telefonică de către suspectul A. a adresei de e-mail pe care dorește să o folosească pentru transmiterea actelor procesuale de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de casație și Justiție și că dorește să se prevaleze de dreptul la tăcere; proces-verbal din data de 09.05.2018 privind numărul de bunuri indisponibilizate de la inculpatul A. și supuse expertizării; adresa nr. x 199/18 din 22.03.2018 a Parchetului Konstanz cu privire la executarea celor solicitate în ordinul de anchetă din data de 26.02.2018 de instituire a sechestrului asigurător (cu anexe); proces-verbal de percheziție domiciliară din data de 14.10.2015 întocmit de organele de poliție din cadrul IPJ Tulcea nr. x/107/2015 privind punerea în executare a mandatului de percheziție domiciliară emis de Tribunalul Alba, secția penală privind pe numita C. din loc. Jurilovca, str. x, jud. Tulcea; planșa fotografică întocmită de Serviciul Criminalistic din cadrul IPJ Tulcea, cuprinzând aspecte de la percheziția domiciliară efectuată la data de 14.10.2015 la locuința numitei C., str. x, loc. Jurilovca, jud. Tulcea; proces-verbal de percheziție domiciliară din data de 16.11.2010 efectuată la locuința numitului H. din jud. Constanța, în Dosarul penal nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara; planșa fotografică cu aspecte ale percheziției domiciliare efectuată în data de 16.11.2010 la locuința numitului H. din jud. Constanța, în Dosarul penal nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara (cu anexe); proces-verbal din 15.12.2010 privind percheziționarea de către organele de poliție din cadrul BCCO Alba - Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice a sistemelor informatice ridicate de la H. din jud. Constanța, în Dosarul penal nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara; procesul-verbal din 03.05.2016 întocmit de BCCO Alba - Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice de copiere a mediilor de stocare a datelor informatice de pe suporții de stocare a datelor informatice ridicate de la B. și A.; suport optic pe care au fost stocate datele obținute în urma punerii în executare a mandatului de percheziție informatică nr. x/2016 din 28.03.2016 emis de Tribunalul Alba, secția penală în Dosarul nr. x/2016; declarație de martor din data de 12.09.2011 a numitei I. din jud. Constanța, în Dosarul penal nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara; declarație olografă din data de 12.09.2011 a numitei I. din jud. Constanța, în Dosarul penal nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara; declarație olografă din data de 25.04.2013 a numitei I. din jud. Constanța, în Dosarul penal nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara; declarație olografă din data de 17.11.2010 a numitului H. din jud. Constanța, în Dosarul penal nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara; declarație olografă din data de 17.11.2010 a numitului J. din jud. Constanța, în Dosarul penal nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara; declarație de martor din data de 12.09.2011 a numitului K. din jud. Constanța, în Dosarul penal nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara; declarație de martor din data de 05.02.2018 a numitei I. din jud. Constanța, în Dosarul penal nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; declarație de martor din data de 05.02.2018 a numitului H. din jud. Constanța, în Dosarul penal nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; declarație de martor din data de 15.01.2018 a numitei L. din jud. Constanța, în Dosarul penal nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; declarație de martor din data de 15.01.2018 a numitei M. din jud. Constanța, în Dosarul penal nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; declarație de martor din data de 15.01.2018 a numitei N. din jud. Constanța, în Dosarul penal nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; declarație de martor din data de 15.01.2018 a numitei O. din jud. Constanța, în Dosarul penal nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; proces-verbal din 14.09.2017 întocmit de organul de poliție judiciară din cadrul IPJ Hunedoara, privind rezultatul analizei listingului transferurilor de sume de bani prin G. efectuate de A. către diferite persoane din România; proces-verbal din 14.09.2017 întocmit de organul de poliție judiciară din cadrul IPJ Hunedoara, privind rezultatul analizei listingului transferurilor de sume de bani prin F. efectuate de A. către diferite persoane din România; proces-verbal din 14.09.2017 întocmit de organul de poliție judiciară din cadrul IPJ Hunedoara, privind identificarea unor date de interes în cauză în rezultatul percheziției informatice a unui suport de stocare ridicat de la numitul H. în Dosarul penal nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara; proces-verbal din 14.09.2017 întocmit de organul de poliție judiciară din cadrul IPJ Hunedoara, privind analiza tranzacțiilor efectuate prin sistemul P. efectuate de A. către numitul J. în anul 2009 (cu anexe); proces-verbal din 14.09.2017 întocmit de organul de poliție judiciară din cadrul IPJ Hunedoara privind rezultatul analizei listingului transferurilor de sume de bani prin F. efectuate de J. către H., în anul 2009; CD-ul cu rezultatul percheziției informatice asupra suporților informatici aparținând lui H.; CD-ul cu rezultatul percheziției informatice asupra suporților informatici aparținând lui A.; raport de expertiză numismatică din data de 11.08.2017 întocmit de expert dr. Q. cu privire la bunuri ridicate la percheziția domiciliară efectuată în data de 14.10.2015 la locuința numitului A. din loc. Konstanz, Germania; raport de expertiză numismatică în Dosarul penal nr. x/2010 a bunurilor ridicate cu prilejul unor percheziții domiciliare din data de 17.11.2010; raport de expertiză numismatică din data de 22.10.2017 întocmit de expert dr. R. cu privire la bunuri ridicate la percheziția domiciliară efectuată în 14.10.2015 la locuința numitei C. din loc. Jurilovca, jud. Tulcea; raport de expertiză criminalistică nr. x din 12.04.2018 întocmit de IGPR - Institutul Național de Criminalistică în Dosarul penal nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la mai multe bunuri arheologice ridicate de la numiții A., C. și H.; raport de expertiză muzeografică din data de 18.04.2018 întocmit de dr. S. cu privire la un bun arheologic (pumnal de tip akinakes) ridicat la percheziția domiciliară efectuată în data de 14.10.2015 la locuința numitului A. din loc. Konstanz, Germania; raport de expertiză muzeografică din data de 20.04.2018 întocmit de dr. T. cu privire la 749 de bunuri arheologice ridicate în data de 14.10.2015 de la numitul A. din loc. Konstanz, Germania; proces-verbal din data de 27.03.2018 întocmit de organul de cercetare penală al poliției judiciare cu privire la analizarea rezultatului transmis de U. - V. din data de 20.03.2018; analiza efectuată de către specialiștii analiști de informații din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a datelor furnizate de V. cu privire la bunurile comercializate de A.; analiza operațională întocmită de specialiști din cadrul IPJ Hunedoara - UCAI nr. x din 21.08.2015 privind tranzacțiile financiare efectuate prin intermediul F. de către A., B., W., X., D., Y., C., H., I., J. (cu anexa); analiza operațională întocmită de specialiști de informații din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din data de 08.02.2018 cu privire la tranzacțiile financiare realizate prin intermediul F. și G. de A., H. și J.; extrasele de cont ale lui A. transmise de asociația Băncilor din Germania în data de 18.05.2015 (cu anexe).

S-a reținut că, potrivit art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., competența după teritoriu este determinată, în ordine, de "locul săvârșirii infracțiunii", care este definit de art. 41 alin. (2) C. proc. pen., ca "locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia".

Astfel, raportat la situația concretă din cauză, în cadrul noțiunii de locul săvârșirii infracțiunii, s-a apreciat că, în prezenta cauză așa cum rezultă din întregul material probator administrat în faza de urmărire penală, în fapt, în parte, infracțiunea a fost comisă pe teritoriul județului Tulcea.

În acest sens, judecătorul de cameră preliminară a reținut că presupusa activitate infracțională, în parte, s-ar fi realizat în localitatea Jurilovca, județul Tulcea, astfel cum rezultă din situația de fapt descrisă în rechizitoriu, precum și din declarațiile martorei I. audiată în cauză și care a arătat că inculpatul A., pe perioada în care se afla în România, cumpăra artefactele sustrase de martorul H. și echipa acestuia . În același context, s-a precizat că martora a relatat un caz concret în care inculpatul, aflându-se în localitatea Jurilovca, a cumpărat de la Z. un vas plin de monede de argint, banii rezultați din valorificarea acestora fiind împărțiți cu H..

Așadar, faptul că în localitatea Jurilovca au avut loc discuții între inculpatul din cauză cu persoanele care se ocupau de braconaj arheologic, precum și împrejurarea că, o parte, din artefactele vândute în Germania au fost dobândite pe teritoriul României, în opinia judecătorului demonstrează că locul desfășurării presupusei activități infracționale este situat în județul Tulcea.

Din analiza actelor efectuate în cursul urmăririi penale, s-a observat că nu rezultă niciun alt loc al presupusei activități infracționale, astfel încât competența teritorială să fie determinată în raport de dispozițiile art. 41 alin. (3) C. proc. pen.

Prin urmare, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul București a reținut, în raport de dispozițiile art. 41 alin. (1) lit. a) cu referire la art. 41 alin. (2) C. proc. pen. că, locul săvârșirii faptei este localitatea Jurilovca, județul Tulcea, neprezentând relevanță juridică împrejurarea că artefactele au fost valorificate pe piața neagră din Germania, astfel încât să fie atrasă competența materială a Tribunalului București, conform art. 42 alin. (2) teza finală C. proc. pen.

În acest sens, judecătorul de cameră preliminară a avut în vedere și faptul că inculpatul A. a fost trimis în judecată inclusiv pentru comiterea infracțiunii de spălarea banilor prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, respectiv "dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni", situație care diferă de celelalte forme ale infracțiunii prevăzute la lit. a) și b) din norma legală menționată.

Or, așa cum s-a reținut anterior (potrivit situației de fapt reținute în rechizitoriu și depoziției relevante a martorei I.), dobândirea unei părți din artefacte a avut loc pe teritoriul județului Tulcea, ceea ce în opinia judecătorului determină competența teritorială și materială a Tribunalului Tulcea conform art. 41 alin. (1) lit. a) cu referire la art. 42 alin. (2), respectiv art. 36 alin. (1) lit. c1) C. proc. pen.

Concluzionând, în dezacord cu judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Tulcea s-a constatat că o parte din activitatea de dobândire a artefactelor a avut loc în localitatea Jurilovca, județul Tulcea, aspecte susținute atât de situația de fapt reținută în rechizitoriu, cât și de depoziția martorei I..

Nu în ultimul rând, judecătorul a reținut că, sub aspect procedural, noțiunea de locul săvârșirii infracțiunii este diferită de interpretarea dată de dreptul substanțial aplicabil în materie, relevanță având locul comiterii efective a infracțiunii, indiferent de forma definită de dreptul substanțial.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală la data de 11.03.2019, stabilindu-se termen pentru soluționare la data de 20.03.2019.

Examinând conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul Tulcea și Tribunalul București cu privire la competența teritorială de soluționare a cauzei nr. x/P/2017 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A. pentru infracțiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) și c) din Legea nr. 656/2002, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 41 C. proc. pen., legiuitorul a stabilit criteriile de determinare a competenței teritoriale pentru infracțiunile săvârșite pe teritoriul României, astfel că, potrivit alin. (1) al acestui articol, competența după teritoriu este determinată, în ordine, de:

a) locul săvârșirii infracțiunii;

b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul;

c) locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta;

d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate.

Din examinarea art. 42 alin. (1) C. proc. pen., rezultă că infracțiunile săvârșite în afara teritoriului României se judecă de către instanțele în a căror circumscripție se află locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică.

Conform art. 42 alin. (2) C. proc. pen.., dacă inculpatul nu locuiește sau, după caz, nu are sediul în România, iar infracțiunea este de competența judecătoriei, aceasta se judecă de Judecătoria Sectorului 2 București, iar în celelalte cazuri, de instanța competentă după materie ori după calitatea persoanei din municipiul București, în afară de cazul când prin lege se dispune altfel.

Prin Rechizitoriul nr. x/2017 din data de 18 mai 2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) și c) din Legea nr. 656/2002, constând în aceea că, în perioada 2009 - 14.10.2015, a dobândit și deținut un lot de 7005 monede și 806 bunuri arheologice (un fragment de inel de bronz, un pumnal akinakes, 55 vârfuri de săgeată și 749 alte bunuri arheologice - obiecte de podoabă, aplice-piese de harnașament etc.), o parte dintre ele schimbându-le, prin efectuarea de operațiuni specifice de curățare, restaurare și conservare în piese de colecție, în vederea ascunderii sau disimulării adevăratei naturi a provenienței și a proprietății bunurilor, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni.

Din conținutul rechizitoriului se reține că, la secțiunea Situația premisă este arătat obiectul cauzei, prezentat ca fiind activitatea inculpatului A. de dobândire și deținere a unui lot de 7005 monede și 806 bunuri arheologice ridicate de la locuința acestuia, cunoscând că acestea provin din comiterea de infracțiuni, transformarea acestora în piese de colecție prin efectuarea unor operații de curățare mecanică și chimică asupra acestora, artefactele fiind destinate a fi tranzacționate pe piața internațională legală de artefacte prin ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienței și proprietății bunurilor.

În cuprinsul următoarei secțiuni a actului de sesizare a instanței, intitulată Situația de fapt, pct. 1 cu denumirea Modul de dobândire a lotului x monede antice romane și 806 bunuri arheologice de inculpatul A., cunoscând că acestea provin din infracțiuni, prealabil prezentării mijloacelor de probă, procurorul a descris situația de fapt reținută în baza acestora, arătând, în esență, că:

"artefactele sustrase erau expediate prin colet poștal de martorul H. către inculpatul A., unul dintre intermediari, ce locuiește în Konstanz Germania, fie în mod direct, fie prin alte persoane interpuse apropiate acestuia, sau prin intermediul surorii inculpatului, C..

Inculpatul primea artefactele, îndepărta de pe suprafața acestora urmele recente de sol prin operațiuni specifice de curățare, restaurare și conservare, transformându-le în piese de colecție, în scopul ascunderii originii lor ilicite. Acesta le vindea ulterior prin intermediul platformelor online la diverși cumpărători din străinătate sau târguri locale din Germania, introducându-le astfel pe piața legală de artefacte".

Din actele și lucrările dosarului rezultă că, la data de 14.10.2015, s-au efectuat percheziții domiciliare, printre altele, la locuința inculpatului A. din Konstanz, Germania în legătură cu presupusa sa activitate infracțională, fiind ridicate de la locuința acestuia 7005 monede antice romane și 806 bunuri arheologice.

Se constată că, prin actul de sesizare a instanței, nu a fost descrisă vreo activitate de dobândire pe teritoriul României de către inculpat a vreuneia din cele 7005 monede antice romane și 806 bunuri arheologice descoperite la percheziție, iar obiectul acțiunii penale îl constituie doar fapta de spălare de bani în legătură cu obiectele găsite cu prilejul percheziției domiciliare efectuate în Germania, la locuința inculpatului A..

Prin urmare, având în vedere că potrivit art. 36 alin. (1) lit. c1) C. proc. pen.., tribunalul judecă în primă instanță infracțiunile de spălare a banilor, că situația de fapt descrisă de procuror în actul de sesizare a instanței nu relevă că dobândirea bunurilor mai sus menționate s-a realizat cel puțin parțial pe teritoriul României, iar inculpatul A. locuiește în Germania, în conformitate cu art. 42 alin. (2) C. proc. pen., competența aparține Tribunalului București.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 51 alin. (6) C. proc. pen. Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe inculpatul A. în favoarea Tribunalului București, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.