ÎCCJ, Decizia nr. 189/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:

În Dosarul nr. x/2019 - având ca obiect recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 2261 din 30 mai 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/2018 - prin Încheierea ședinței publice din 20 ianuarie 2020, Completul de 5 judecători a dispus suspendarea judecării cauzei pentru lipsa părților, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

La termenul de judecată de astăzi, Înalta Curte a rămas în pronunțare cu privire la perimarea cererii în raport cu dispozițiile art. 416 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., conform cărora:

"Art. 416. - Cererile supuse perimării

(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni.

(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță."

Termenul de perimare de 6 luni prevăzut de dispozițiile citate anterior a început să curgă de la 20 ianuarie 2020, când instanța a dispus suspendarea judecății pentru lipsa părților, și se împlinea la 20 iulie 2020, calculat conform art. 181 alin. (1) pct. 3 din C. proc. civ.

Potrivit art. 41 din Anexa nr. 1 la Decretul Președintelui României nr. 195/2020, "Prescripțiile și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit prezentului decret, dispozițiile art. 2.532 pct. 9 teza a II-a din Legea nr. 287/2009 privind C. civ. sau alte dispoziții legale contrare nefiind aplicabile". Conform dispozițiilor citate, cursul perimării a fost suspendat pe durata stării de urgență, care a fost instituită pe o perioadă de 60 de zile, începând cu 16 martie 2020, conform Decretelor Președintelui României nr. 195/2020 și nr. 240/2020.

În aceste condiții, termenul de perimare s-a împlinit la 21 septembrie 2020 cu aplicarea dispozițiilor art. 181 alin. (2) din C. proc. civ.

Întrucât, în termenul de perimare, nu a fost îndeplinit niciun act de procedură în sensul art. 417 din C. proc. civ., este incidentă sancțiunea perimării de drept a cererii, prevăzută de art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., deoarece cauza a rămas în nelucrare timp de 6 luni din motive imputabile părții.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 420 alin. (1) coroborat cu art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata perimată cererea de recurs ce formează obiectul cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 2.261 din 30 mai 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/2018.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 octombrie 2020.

GGC - ED