ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 869/2018

HOTĂRÂRE

16.03.2018

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 869/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Bălcești la data de 4 mai 2017, sub nr. x/185/2017, reclamantul A. a solicitat sistarea stării de indiviziune și partajarea imobilelor deținute în coproprietare eu pârâtele B., C., D. și E.» conform sentinței civile nr. 519 din 17 mai 2000, pronunțată de Judecătoria Bălcești în dosarul nr. 304/1999, și sentinței civile nr. 609 din 27 noiembrie 2012, pronunțată de aceeași instanță în Dosarul nr. x/3 85/2009. De asemenea, reclamantul a solicitat să i se atribuie în natură suprafața de teren forestier de 5.500 mp, înscrisă în amenajamentul silvic situat pe raza Ocolului Silvic Horezu UP HI, VA 74» și suprafața de teren de 4.799 mp din pct. "Ponoare", imobile aflate pe raza teritorială a comunei Roșiile, jud. Vâlcea.

În motivarea cererii, a arătat că prin sentința civilă nr. 519 din 17 mai 2000, pronunțată în Dosarul nr. x/1999, Judecătoria Bălcești a dispus atribuirea, în coproprietate, reclamantului, pârâtelor B. și C. și defuncților F., autoarea pârâtei E., și G., antecesorul pârâtei D., a următoarelor imobile aflate pe raza comunei Roșiile, jud. Vâlcea: suprafețele de teren de 13.300 mp și de 4.799 mp, situate în pct. "Ponoare " și terenul în suprafață de 2.900 mp, situat în pct. "x".

De asemenea, a susținut că, prin sentința civilă nr. 609 din 27 noiembrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. x/185/2009, Judecătoria Bălcești a atribuit, în mod definitiv, reclamantului și pârâtelor, următoarele suprafețe de teren, situate pe raza comunei Roșiile, jud. Vâlcea: 1 ha și 5.600 mp teren forestier, înscris în amenajamentul silvic aflat pe raza Ocolului Silvic Horezu UP III, UA 10; 3.500 mp teren forestier, înscris în amenajamentul silvic de pe raza Ocolului Silvic Horezu UP III, UA 36, și 5.500 mp teren forestier, înscris în amenajamentul silvic aflat pe raza Ocolului Silvic Horezu UP III, UA 74.

în drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile art. 117, art. 980 și urmat, C. proc. civ. și pe cele ale art. 669 și urmat. C. civ.

Prin sentința civilă nr. 754 din 27 septembrie 2017, Judecătoria Bălcești a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.

Pentru a dispune astfel. Judecătoria Bălcești, apreciind că bunurile supuse partajului provin din succesiunea după defunctul G., decedat la 5 martie 1976, a constatat incidența în cauză a prevederilor art. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., conform cărora, în materie de moștenire, până la ieșirea din indiviziune, cererile privitoare la moștenire și la sarcinile acesteia, precum șt cele legate de pretențiile pe care moștenitorii le-ar avea unul împotriva altuia sunt în competența exclusivă a instanței celui din urmă domiciliu al defunctului.

A mai reținut această instanță că, în strânsă corelație, dispozițiile art. 117 alin. (3) din același act normativ stipulează în sensul că prevederile alin. (1) și (2) se aplică, prin asemănare, și în cazul acțiunilor posesorii, acțiunilor în grănițuire, acțiunilor privitoare la îngrădirea dreptului de proprietate imobiliară, inclusiv în cazul celor de împărțeală judiciară a unui imobil, cu condiția ca indiviziunea să nu rezulte din succesiune.

Judecătoria Bălcești a constatat că defunctul G., căruia i-au aparținut terenurile pe care reclamantul intenționează să le partajeze, a avut ultimul domiciliu în municipiul București, str. x, sector 1, astfel cum rezultă din copia certificatului de deces aflată la dosarul cauzei.

Față de aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 1 18 alin. (1) pct. 2, coroborate cu cele ale art. 132 alin. (1) C. proc. civ., a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.

Urmare declinării, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 13 octombrie 2017, sub nr. x/299/2017.

Prin sentința civilă m\9198 din 5 decembrie 2017, Judecătoria Sectorului l București a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bălcești. Constatând ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Sectorului 1 București a reținut că prin sentința civilă nr. 519 din 17 mai 2000, pronunțată de Judecătoria Bălcești în Dosarul nr. x/1999, s-a dispus ieșirea din indiviziune și atribuirea către reclamantul A. și pârâții B., F., C. și G. a lotului nr. 1, compus din următoarele suprafețe de teren situate pe raza comunei Roșiile, jud. Vâlcea: 13.300 mp, în valoare de 23.408.000 lei, 4.799 mp situat în punctul "Ponoare" 2, în valoare de 8.446.240 RON, și 2.900 mp situat în pct. "Dolbura ", sub gard, cu o valoare de 5.104.000 RON.

Prin sentința civilă nr. 609 din 27 noiembrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. x/185/2009, Judecătoria Bălcești a luat act de tranzacția încheiată între părți, în sensul că pârâții A., E., B., C. și D. au primit în coproprietate lotul nr. 5, compus din următoarele imobile situate în comuna Roșiile, jud. Vâlcea; teren forestier. înscris în amenajamentul silvic în suprafață de î ha și 5.600 mp, aflat pe raza Ocolului Silvic Horezu, UP III, UA 10, teren forestier înscris în amenajamentul silvic, în suprafață de 3.500 mp, situat pe raza Ocolului Silvic Horezu, și teren forestier înscris în amenajamentul silvic în suprafață de 5.500 mp, aflat pe raza Ocolului Silvic Horezu, UP UI, UA 74.

Judecătoria Sectorului I București a apreciat că prin sentințele mai sus menționate a fost sistată starea de indiviziune de pe urma defunctului G.

Această instanță a reținut că, prin hotărârile judecătorești mai sus menționate, părțile din prezenta cauză sau, după caz, autorii acestora, au primit bunuri în coproprietate comună pe cote părți, astfel cum aceasta este reglementată de dispozițiile art. 632 alin. (1) lit. a) C. civ., întrucât sistarea stării de indiviziune rezultată din succesiune a fost definitiv rezolvată prin sentința civilă nr. 519 din 17 mai 2000, pronunțată de Judecătoria Bălcești în Dosarul nr. x/1999, și prin sentința civilă nr. 609 din 27 noiembrie 2012, pronunțată de aceeași instanță în Dosarul nr. x/185/2009.

În consecință, Judecătoria Sectorului 1 București a apreciat că normele de competență teritorială incidente în cauză nu sunt cele prevăzute de art. 18 C. proc. civ., astfel cum a reținut Judecătoria Bălcești, ci cele prevăzute de dispozițiile art. 117 din acest act normativ.

Constatând că, în speță, toate imobilele supuse partajului judiciar se află pe raza teritorială a Judecătoriei Bălcești, în raport de considerentele expuse și de principiul asigurării accesului efectiv la justiție, în temeiul art. 132 alin. (3) C. proc. civ., Judecătoria Sectorului 1 București a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.

Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte reține că, în cauză, competența soluționării pricinii revine Judecătoriei Bălcești, în considerarea dispozițiilor legale și argumentelor care succed;

Prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., prin care a solicitat ieșirea din indiviziune și partajarea imobilelor deținute în coproprietate cu pârâtele B., C., D. și E., conform sentinței civile nr. 519 din 17 mai 2000, pronunțată de Judecătoria Bălcești în dosarul nr. 304/1999, și sentinței civile nr. 609 din 27 noiembrie 2012, pronunțată de aceeași instanță în Dosarul nr. x/185/2009, precum și să-i fie atribuite în natură, terenul forestier în suprafață de 5,500 mp, înscris în amenajamentul silvic aflat pe raza Ocolului Silvic Horezu UP HI, UA 74, și terenul în suprafață de 4.799 mp, situat în pct. "Ponoare ", imobile aflate pe raza teritorială a comunei Roșiile, jud. Vâlcea.

Înalta Curte constată că, prin sentința civilă nr. 519 din 17 mai 2000, pronunțată în Dosarul nr. x/1999, având ca obiect partaj succesoral, Judecătoria Bălcești a atribuit, în coproprietate, reclamantului A., pârâtelor B., F., C. și defunctului G., lotul nr. 1, compus din următoarele bunuri aflate pe raza comunei Roșiile, jud. Vâlcea: suprafețele de teren de 13.300 mp și de 4.700 mp, situate în punctul "Ponoare ", respectiv suprafața de teren 2.900 mp, aflată în punctul "Dolbura".

Prin sentința civilă nr. 609 din 27 noiembrie 2012, pronunțată în dosarul nr. 783/185/2009, având ca obiect partaj succesoral, în urma tranzacției încheiate de părți, Judecătoria Bălcești a stins procesul civil dintre reclamantul H., I. și pârâții A., J., K., B., C., L., E., moștenitoare a defunctei F., și D., moștenitoare a defunctului G. De asemenea, instanța a luat act de înțelegerea pârâților A., E., B., C. și D., în sensul că au înțeles să primească în coproprietate lotul nr. 5 din masa partajabilă, compus din următoarele bunuri aflate pe raza comunei Roșiile, jud. Vâlcea: teren forestier în suprafață de 1 ha și 5.600 mp, situat pe raza Ocolului Silvic Horezu, UP UI, UA 10, teren forestier în suprafață de 3.500 mp, aflat pe raza Ocolului Silvic Horezu, UP HI, UA 36, și teren forestier în suprafață de 5.500 mp, situat pe raza Ocolului Silvic Horezu, UP 111, UA 74.

înalta Curte reține că prin cererea de chemare în judecată reclamantul nu tinde la sistarea stării de indiviziune asupra unei universalități de bunuri pentru a fi incidente dispozițiile art. 118 C. proc. civ., ci dorește sa pună capăt coproprietății obișnuite (ca formă a proprietății comune, care a fost instituită prin sentința civilă nr. 519 din 17 mai 2000, pronunțată de Judecătoria Bălcești, și prin sentința civilă nr. 609 din 27 noiembrie 2012, pronunțată de aceeași instanță, cu prilejul dezbaterii succesiunii defunctului G.).

Împrejurarea că prin hotărârile judecătorești menționate moștenitorii defunctului G. nu au primit drepturi pure și simple asupra unor bunuri determinate, ci cote-părți ideale și abstracte din bunuri determinate, nu semnifică menținerea stării de indiviziune rezultata din moștenire.

Prin urmare, Înalta Curte constată că instanța competentă teritorial să soluționeze cererea de chemare în judecată se stabilește conform dispozițiilor art. 117 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora "Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul. (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică, prin asemănare, și în cazul acțiunilor posesorii, acțiunilor în grănițuire, acțiunilor privitoare la îngrădirile dreptului de proprietate imobiliară, precum și în cazai celor de împărțeală judiciară a unui imobil, când indiviziunea nu rezultă din succesiune.

Menționarea cererilor de împărțeală judiciară a unui imobil în cuprinsul art. 118 alin. (3) C. proc. civ., ca atrăgând competența exclusivă a instanței în a cărei circumscripție se află imobilul, are ca finalitate delimitarea sferei de aplicare a acestor norme de dispozițiile art. 118 din actul normativ menționat.

Or, potrivit art. 118 C. proc. civ., în materie de moștenire, cazurile de competența teritorială exclusivă se aplică " până la ieșirea din indiviziune ". În consecință, după sistarea stării de indiviziune izvorâtă din succesiune se aplică regulile prevăzute de art. 117 din acest act normativ.

Față de considerentele expuse și de obiectul cererii de chemare în judecată, care vizează sistarea proprietății pe cote-părți obișnuită, ca formă de proprietate comună, și partajarea bunurilor situate pe raza comunei Roșiile, jud. Vâlcea, în aplicarea dispozițiilor art. 117 alin. (1) și (3) C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că este competentă sa soluționeze cauza Judecătoria Bălcești.

În concluzie, Înalta Curte, în baza art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoria Bălcești.