ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 668/2021

HOTĂRÂRE

30.03.2021

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 668/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 30 martie 2021

Asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 5 București la data de 18.06.2020, sub nr. x/2020, contestatorul Ministerul Finanțelor Publice a formulat în contradictoriu cu intimata A., contestație la executare împotriva somației nr. x/25.05.2020, a încheierii de stabilire a valorii creanței urmărite și a cheltuielilor de executare silită din 25.05.2020, adresei de înființare a popririi nr. 81 din 25.05.2020 emise de B. în dosarul execuțional nr. x/2020, a executării silite înseși, precum și împotriva încheierii civile nr. 3529/CC/20 din 06.04.2020, de încuviințare a executării silite pronunțată de Judecătoria Cluj Napoca în dosarul nr. x/2020, solicitând admiterea contestației la executare și pe cale de consecință, anularea somației nr. x/25.05.2020, încheierii de stabilire a valorii creanței urmărite și a cheltuielilor de executare silită din 25.05.2020, adresei de înființare a popririi nr. 81 din 25.05.2020 emise de B. în dosarul execuțional nr. x/2020, anularea executării silite înseși, precum și anularea încheierii de încuviințare a executării silite nr. 3529/CC/20 din 06.04.2020 pronunțată la de Judecătoria Cluj Napoca în dosarul nr. x/2020; admiterea cererii de întoarcere a executării silite și restabilirea situației anterioare.

Prin sentința civilă nr. 5767 din 8 octombrie 2020, Judecătoria Sectorului 5 București a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

În motivare a reținut că în acest dosar există o pluralitate de debitori, Ministerul Finanțelor Publice și Tribunalul Bihor, cu sedii în circumscripția unor judecătorii diferite, iar intimata și-a manifestat opțiunea rezultând din dispozițiile art. 112 alin. (1) corelate cu cele ale art. 651 alin. (1) C. proc. civ. și a învestit cu cererea încuviințare a executării silite Judecătoria Oradea, în circumscripția căreia se află sediul unuia dintre debitori.

Totodată, a reținut că intimata creditoare din prezenta cauză, A., are calitatea de judecător în raza Curții de Apel Oradea, astfel că sunt incidente dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, în aplicarea art. 127 alin. (1) C. proc. civ., Judecătoria Sectorului 5 București a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, instanță ce se află în circumscripția Curții de Apel Alba Iulia, învecinată cu Curtea de Apel Oradea.

Învestită cu soluționarea cauzei după declinare, Judecătoria Alba Iulia, prin sentința nr. 306 din 18 februarie 2021, a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București și, constatând ivit conflictul negativ de competență a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestuia. Totodată, a dispus și suspendarea judecării cauzei până la soluționarea conflictului negativ de competență.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 127 C. proc. civ., întrucât în contestația la executare calitatea de reclamant o are debitorul Ministerul Finanțelor Publice, iar creditoarea A. are calitatea de intimată.

A constatat incidența în speță a dispozițiilor art. 116 C. proc. civ., instanța sesizată de contestator fiind Judecătoria sectorului 5 București, motiv pentru care a dispus declinarea cauzei în favoarea acestei din urmă instanțe.

Analizând conflictul de competență, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ.., raportat la art. 133 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 5 București la data de 18.06.2020, sub nr. x/2020, contestatorul Ministerul Finanțelor Publice a formulat în contradictoriu cu intimata A., contestație la executare împotriva somației nr. x/25.05.2020, a încheierii de stabilire a valorii creanței urmărite și a cheltuielilor de executare silită din 25.05.2020, adresei de înființare a popririi nr. 81 din 25.05.2020 emise de B. în dosarul execuțional nr. x/2020, a executării silite înseși, precum și împotriva încheierii civile nr. 3529/CC/20 din 06.04.2020, de încuviințare a executării silite pronunțată de Judecătoria Cluj Napoca în dosarul nr. x/2020, solicitând admiterea contestației la executare și pe cale de consecință, anularea somației nr. x/25.05.2020, încheierii de stabilire a valorii creanței urmărite și a cheltuielilor de executare silită din 25.05.2020, adresei de înființare a popririi nr. 81 din 25.05.2020 emise de B. în dosarul execuțional nr. x/2020, anularea executării silite înseși, precum și anularea încheierii de încuviințare a executării silite nr. 3529/CC/20 din 06.04.2020 pronunțată la de Judecătoria Cluj Napoca în dosarul nr. x/2020; admiterea cererii de întoarcere a executării silite și restabilirea situației anterioare.

Contestația la executare este de competența exclusivă a instanței de executare, așa cum rezultă din dispozițiile art. 714 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 651 alin. (1) și (3) C. proc. civ., care prevăd că "(1) Contestația se introduce la instanța de executare. (3) Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date în competența altor instanțe sau organe".

În cauză, se constată că prin încheierea nr. 3259/CC/2020 din Camera de consiliu pronunțată la data de 06.04.2020 în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Cluj-Napoca a încuviințat executarea silită demarată în dosarul execuțional nr. x/2020 al B. împotriva debitorilor Ministerul Finanțelor Publice și Tribunalul Bihor.

Astfel, din perspectiva exigențelor art. 651 alin. (1) și (3) C. proc. civ. instanța de executare a fost deja stabilită ca fiind Judecătoria Cluj-Napoca, iar acest aspect nu mai poate fi reapreciat în cadrul procedurii în care se contestă executarea silită deja declanșată pentru că hotărârea prin care a fost încuviințată executarea a tranșat în mod necesar și problema calificării instanței ce a pronunțat-o ca având statutul de instanță de executare.

Totodată, Înalta Curte are în vedere faptul că dispozițiile art. 127 C. proc. civ. nu sunt incidente în prezenta cauză, câtă vreme intimata A. este agent procedural la Judecătoria Aleșd.

Ținând seama de împrejurarea că instanța de executare a fost deja determinată prin efectul pronunțării încheierii de încuviințare a executării silite, de caracterul imperativ al normei înscrise în art. 714 alin. (1) C. proc. civ., precum și faptul că finalitatea procedurii regulatorului de competență este aceea de a stabili instanța căreia legea îi conferă competențe de soluționare a unei pricini, Înalta Curte urmează a constata că, în speță, Judecătoria Cluj-Napoca este instanța de executare și, în consecință, aceleiași instanțe îi revine și competența de a soluționa contestația la executare.

Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.