ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 641/2021

Ședința publică din data de 25 martie 2021

Asupra recursului de față, reține următoarele:

Prin decizia civilă nr. 1427A din 11 noiembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a fost admisă excepția perimării și s-a constatat perimat apelul formulat de apelantul - reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 708/18.05.2017, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut, în esență, că prin încheierea din data de 25.04.2018, judecata apelului a fost suspendată, având în vedere lipsa părților și împrejurarea că nu a fost solicitată judecarea cauzei în lipsă.

La data de 03.10.2018, apelantul a depus cerere de repunere pe rol, care a fost respinsă prin încheierea din data de 04.03.2019.

O nouă cerere de repunere pe rol a cauzei a fost formulată la data de 30.08.2019. În vederea soluționării acesteia, a fost fixat termen de judecată în ședința publică din 11.11.2019, când instanța de apel a apreciat că se impune soluționarea cu prioritate a excepției de perimare.

Văzând că pricina a rămas în nelucrare timp de peste 1 an, din vina părților, instanța de apel a reținut că sunt întrunite în cauză cerințele impuse de art. 248 C. proc. civ. și a constatat perimat apelul.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul A..

În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamantul a arătat, în esență, că hotărârea este nelegală și netemeinică, întrucât a fost dată cu aplicarea greșită a legii. Susține că, în speță, cererea reclamantului era de completare a dispozitivului, nu era cerere de apel, și trebuia trimisă la fond, pentru se judeca cererea de completare a dispozitivului hotărârii instanței de fond.

La termenul din 25 martie 2021, Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare cu privire la excepția nulității recursului, pe care o va admite, pentru considerentelor ce succed:

Dispozițiile înscrise în 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ. prevăd că cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar art. 304 pct. 1 - 9 din același cod prevăd limitativ motivele pentru care se poate cere casarea sau modificarea unei hotărâri.

Recursul se motivează, conform art. 303 C. proc. civ., prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, motivele de recurs fiind limitativ prevăzute la art. 304 C. proc. civ., iar art. 306 alin. (1) din cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică.

Potrivit legii, nu orice nemulțumire a părții poate duce la casarea sau modificarea hotărârii recurate, întrucât a motiva recursul înseamnă, pe de o parte, indicarea motivului de recurs ca fiind unul din cele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării de critici privind modul de judecată al instanței raportat la motivul de recurs invocat.

Indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea acestora realizează exigențele art. 306 alin. (3) C. proc. civ., în sensul că face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 din cod.

Or, în speță, se observă că recurentul nu a susținut în vreun fel nelegalitatea soluției atacate, de constatare a perimării apelului, limitându-se a pretinde că aceasta este netemeinică și nelegală și a susține, generic, că, aceasta a fost dată cu aplicarea greșită a legii, arătând că, în cauză, cererea sa nu era de apel, ci de completare a dispozitivului hotărârii primei instanțe.

O astfel de atitudine procesuală a părții ignoră faptul că pe calea recursului nu pot fi valorificate orice fel de nemulțumiri, ci doar acelea care îmbracă forma unor aspecte de nelegalitate în termenii prevăzuți de art. 304 C. proc. civ.

Ca atare, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 304 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, pentru care motive este eronată și nelegală măsura dispusă de Curtea de Apel București de constatare a perimării apelului.

Ca atare, văzând dispozițiile art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., precum și pe cele ale art. 306 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 304 din cod, se va constata nulitatea căii de atac exercitată în asemenea condiții procedurale încât nu este posibilă examinarea sub vreun aspect de nelegalitate a hotărârii atacate, nefiind reținute motive de ordine publică ce puteau fi invocate din oficiu de instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 1427A din 11 noiembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 martie 2021.