ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.05.2021

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1082/2021

HOTĂRÂRE
18.05.2021
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1082/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 18 mai 2021

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I.1. Hotărârea recurată:

Prin încheierea de ședință din data de 9 decembrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Iași, secția civilă, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecata recursului formulat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 1739/2019 a Tribunalului Iași, în contradictoriu cu intimatul Fondul de Garantare a Asiguraților.

Pentru a dispune astfel, curtea de apel a reținut că la termenul de judecată din data de 9 decembrie 2019, părțile, deși legal citate, nu s-au prezentat în fața instanței și nici nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

I.2. Calea de atac exercitată:

Împotriva încheierii de ședință pronunțate la data de 9 decembrie 2019, în dosarul nr. x/2018, de către Curtea de Apel Iași, secția civilă a declarat recurs recurentul A..

Invocând incidența motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6 și 8 C. proc. civ., recurentul a solicitat admiterea recursului și casarea hotărârilor pronunțate în cauză de Judecătoria Iași și Tribunalul Iași, întrucât sunt netemeinice și nelegale.

În esență, a susținut că nu a fost citat pentru termenul de judecată care a avut loc la Curtea de Apel Iași, precum și că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, recunoscut de art. 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 21 alin. (3) din Constituția României, art. 10 din Legea nr. 304/2004 și art. 6 C. proc. civ.

A arătat că nu s-a ținut cont că i-a ars casa și nu are unde să locuiască, iar instanțele au depășit atribuțiile puterii judecătorești, în sensul că s-au antepronunțat ilegal prin sentințe și decizii.

Totodată, a apreciat că, prin hotărârile date, instanțele au încălcat reguli de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, în sensul că, în cauză, cererile sale au vizat același obiect, aceleași părți, iar hotărârile nu cuprind motivele pe care se întemeiază și cuprind motive contradictorii, străine de natura cauzei.

De asemenea, a susținut că hotărârile au fost date cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material.

I.3. Procedura de filtru derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 26 octombrie 2020, sub nr. x/2018/a2, și a fost repartizat aleatoriu spre soluționare completului de filtru nr. 2, astfel cum rezultă din fișa ECRIS aflată la dosarul de recurs.

Prin rezoluția din data de 28 octombrie 2020, s-a dispus întocmirea raportului cu privire la admisibilitatea în principiu a recursului, după efectuarea procedurilor de comunicare prevăzute de art. 490 alin. (2) C. proc. civ.

În concluziile raportului întocmit în cauză, raportorul și-a exprimat opinia în sensul că părțile au deschisă calea de atac a recursului împotriva încheierii recurate, iar recursul este formulat în termenul prevăzut de lege și este legal timbrat.

Totodată, a reținut că prezenta cererea de recurs îndeplinește cerințele impuse de prevederile art. 486 alin. (1) lit. a), c) și e) C. proc. civ., iar, în ceea ce privește condiția motivării recursului, a constatat că recurentul a invocat incidența motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6 și 8 C. proc. civ., urmând ca, în cauză, completul de filtru să aprecieze dacă susținerile formulate pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege sau dacă este aplicabilă sancțiunea nulității recursului, reglementată de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Totodată, a arătat că dosarul nr. x/2018 al Curții de Apel Iași, secția civilă a fost soluționat la data de 18 ianuarie 2021 și, față de această împrejurare, și-a exprimat opinia că, la momentul întocmirii raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului, calea de atac declarată împotriva încheierii de ședință din data de 9 decembrie 2019 a Curții de Apel Iași, secția civilă este lipsită de interes.

Completul de filtru nr. C2, prin rezoluția din data de 5 martie 2021, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia, pentru depunerea punctelor de vedere, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din cod.

Raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost comuniat părților, astfel cum rezultă din procesele-verbale de înmânare aflate la dosar.

Prin punctul de vedere formulat, recurentul a apreciat că recursul pe care l-a declarat este admisibil.

Intimatul Fondul de Garantare a Asiguraților nu a formulat punct de vedere la raportul vizând admisibilitatea în principiu a recursului.

Prin rezoluția din 6 aprilie 2021, în cauză a fost fixat termen la data de 18 mai 2021, în camera de consiliu, fără citare părților, în vederea analizării admisibilității în principiu a recursului.

La termenul de judecată din data de 18 mai 2021, Înalta Curte a invocat excepția nulității recursului și a reținut cauza în pronunțare în raport de această excepție.

În condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. și art. 499 teza finală C. proc. civ., analizând cu prioritate excepția nulității recursului prin raportare la dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 489 din același act normativ.

În plus, pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., se reține că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în caz contrar, neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

Ca atare, a motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Instanța învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care motivele de nelegalitate sunt indicate și dezvoltate într-o formă concretă și se referă la una dintre situațiile prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Față de motivarea cererii de recurs, Înalta Curte reține că, în cuprinsul acesteia, nu se regăsesc critici care să vizeze raționamentul curții de apel care a dus la suspendarea judecării cauzei, recurentul exprimându-și nemulțumirea cu privire la modul de soluționare a pricinii de către instanțele care au judecat litigiul.

Or, obiectul recursului constituindu-l încheierea prin care Curtea de Apel Iași, secția civilă a suspendat judecarea cauzei, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, nelegalitatea măsurii dispuse de către instanță.

Încadrarea criticilor formulate de către recurent în motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6 și 8 C. proc. civ., fără ca aceasta să aducă critici explicite încheierii prin care s-a dispus suspendarea judecării cauzei nu poate determina incidența textelor de lege invocate de parte.

Astfel, recurentul, solicitând casarea sentinței Judecătoriei Iași și a deciziei Tribunalului Iași, a invocat generic depășirea atribuțiilor puterii judecătorești prin antepronunțarea ilegală a instanțelor, precum și încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității prin hotărârile date cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material și care, pe de o parte, nu cuprind motivele pe care se sprijină, iar, pe de altă parte, cuprind motive contradictorii și străine de natura cauzei.

Invocarea motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6 și 8 C. proc. civ. este una formală, recurentul nearătând în ce modalitate prin pronunțarea încheierii recurate curtea de apel a depășit atribuțiile puterii judecătorești, în ce constă în concret încălcarea unor norme de procedură sau de drept material, care sunt aspectele care nu au fost motivate de către instanță sau care sunt motivele contradictorii și străine de natura cauzei.

Totodată, deși a pretins că nu a fost citat să participe la termenul de judecată de la Curtea de Apel Iași, iar instanța s-a pronunțat în lipsa sa, recurentul nu a dezvoltat în niciun fel această afirmație, după cum nu a arătat nici în ce a constat încălcarea dreptului său la un proces echitabil, ci a formulat susțineri pe fondul litigiului prin care a solicitat acordarea de despăgubiri și și-a exprimat nemulțumirea cu privire la modul de soluționare a acestuia.

Prin urmare, nefiind redate de către recurent argumentări juridice care să tindă a demonstra nelegalitatea suspendării judecării cauzei, dispuse prin încheierea recurată, se constată că susținerile acestuia nu cuprind critici susceptibile de a putea fi circumscrise vreunuia dintre cazurile exprese și limitativ prevăzute ale art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Așa fiind, cum aspectele invocate de recurent nu se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., nu vizează conținutul încheierii atacate și cum, în cauză, nu pot fi reținute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmând a constata nulitatea recursului.

Constată nul recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii de ședință din data de 9 decembrie 2019 pronunțate de Apel Iași, secția civilă în dosarul nr. x/2018.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 mai 2021.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-10-27
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2234/2021
Ședința publică din data de 27 octombrie 2021 asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Hotărârea Curții de Apel Iași Prin încheierea de ședință din 22.06.2021, Curtea de Apel Iași, secția civilă a suspendat j
ÎCCJ 2022-03-17
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 544/2022
: Prin încheierea din 19 februarie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Iași, secția civilă a respins cererea de recuzare formulată de contestatorul A., ca neîntemeiată. 5. Calea de atac exercitată în cauză: Împotriva înch
ÎCCJ 2025-01-21
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 136/2025
art. 29 din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate a art. 15 alin. (2) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de Garantare a Asiguraților, susținând că prin aceste dispoziții se încalcă art. 6 și art. 13 din Convenția pentru ap
ÎCCJ 2021-05-11
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1133/2021
se constate că instanța de apel a încălcat art. 6 C. proc. civ., art. 21 alin. (3) din Constituția României și a art. 6 alin. (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. La data de 22 iunie 2020 a fo
ÎCCJ 2023-06-23
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3496/2023
, formulată de reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâtul FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAȚILOR, ca inadmisibilă. 3. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 592 de la data de 18 martie 2022, pronunțate de Curtea
Sursă