ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3591/2018

Ședința publică din data de 21 septembrie 2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă la data de 1 septembrie 2016, sub nr. x/2016, reclamanții A. și B. în contradictoriu cu pârâta S.C. C. S.A. au solicitat instanței:

- să constate încălcarea de către banca pârâtă a obligației de informare a reclamanților, în calitate de consumatori, contrar dispozițiilor art. 45 din Legea nr. 296/2004 privind Codul Consumului și a art. 2 pct. 22, art. 3, art. 18 și art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorului;

- să constate caracterul abuziv al clauzei contractuale cuprinsă la art. 6.3. din Convenția de Credit nr. x din 23 iunie 2008 privind raportarea obligației de restituire a împrumutului și de plată a dobânzii la cursul de schimb valutar dintre oricare monedă deținută în cont de împrumutați și francul elvețian;

- să dispună stabilizarea plăților la cursul de schimb valutar de 2,2676 CHF/RON valabil la data acordării creditului - 23 iunie 2008, conform cursului oficial al Băncii Naționale a României, pentru toată perioada de la data acordării creditului și până la data stingerii raporturilor contractuale.

- efectuarea compensației plăților la cursul de 2,2676 CHF/RON asupra obligațiilor împrumutaților, pe măsură ce acestea au fost și sunt achitate;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 453 ale Noului C. proc. civ.

În motivarea cererii, reclamanții au arătat că au încheiat cu pârâta S.C. C. S.A. Convenția de Credit nr. x din 23 iunie 2008 în care se prevede la art. 1.2. acordarea unui credit în sumă 95.291 CHF pentru nevoi personale.

Prin sentința civilă nr. 445 din 10 februarie 2017 Tribunalul București, secția a VI-a civilă a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâta C. S.A. ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 445 din 10 februarie 2017 Tribunalul București, secția a VI-a civilă au declarat apel apelanții-reclamanți A. și B..

Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă prin decizia civilă nr. 1710/A/2017 din 18 octombrie 2017 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanți, cu obligarea acestora la plata sumei de 3570 RON cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă.

Împotriva deciziei civile nr. 1710/A/2017 din 18 octombrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă au declarat recurs reclamanții A. și B..

Prin întâmpinare, intimata-pârâtă C. S.A. a solicitat, în principal, respingerea recursului, ca fiind nul iar, în subsidiar, respingerea recursului, ca neîntemeiat.

Recursul este inadmisibil.

Potrivit dispozițiilor art. 95 pct. 1 coroborat cu art. 96 pct. 2, raportat la art. 483 alin. (1) C. proc. civ., decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter executoriu de la pronunțarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, hotărârea recurată înscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ., pentru următoarele considerente:

Se constată că prin cererea de chemare în judecată reclamanții au solicitat constatarea unor clauze abuzive - astfel cum rezultă din cererea de chemare în judecată din Convenția de Credit nr. x din 23 iunie 2008 în care se prevede la art. 1.2. acordarea unui credit în sumă 95.291 CHF pentru nevoi personale; la data introducerii cererii de chemare în judecată 1 septembrie 2016, 1CHF = 4,0602 RON, valoarea totală fiind în cuantum de 386.881,46 RON.

Relevanță în stabilirea regimului juridic al căilor de atac aplicabil speței are valoarea pretențiilor solicitate, iar în speță această valoare a cererii de chemare în judecată nu depășește pragul de 1.000.000 RON.

Decizia Curții Constituționale nr. 369/2017 își produce efectele în procesele pornite după data de 20 iulie 2017, întrucât potrivit dispozițiilor art. 27 C. proc. civ.:

"Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul".

În litigiile având ca obiect cereri evaluabile în bani, pornite înainte de 20 iulie 2017, decizia instanței de apel va fi supusă recursului doar în cele în care valoarea cererii se situează peste pragul valoric de 1.000.000 RON, astfel cum prevedea art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 înainte de intervenția Curții Constituționale asupra conținutului acestei norme.

Astfel, în sistemul legislativ actual, regimul căilor de atac este determinat de legea în vigoare la data înregistrării cererii introductive de instanță, astfel încât suprimarea sau recunoașterea unei noi căi de atac, ori, după caz, modificarea condițiilor de admisibilitate, a termenului de exercitare sau acordarea unei noi căi de atac, a termenului de exercitare și a cerințelor de formă pentru exercitarea ei, sunt lipsite de efecte juridice asupra cauzelor aflate deja pe rolul instanțelor judecătorești.

Prin urmare, modificarea dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, prin Decizia Curții Constituționale nr. 369/2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 582, Partea I, din 20 iulie 2017, nu are efect asupra cererilor de chemare în judecată introduse pe rolul instanțelor judecătorești înainte de data publicării acesteia.

Astfel, în temeiul dispozițiilor art. 147 alin. (4) teza a II-a din Constituție, potrivit căreia "De la data publicării, deciziile (n.n. Curții Constituționale) sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor", decizia nr. 369 din 30 mai 2017 a Curții Constituționale produce efecte "numai pentru viitor", nu și cu privire la situațiile juridice trecute sau aflate în curs de desfășurare.

Din prevederile textului constituțional rezultă că efectul declarării neconstituționalității unei norme juridice nu este acela al constatării inexistenței acesteia, decizia Curții Constituționale producând efecte numai pentru viitor, norma juridică declarată neconstituțională continuă să producă efecte, nefiind exclusă de la aplicare pentru situațiile juridice începute în momentul în care era în vigoare.

De altfel, prin deciziile sale (Decizia nr. 838/2009) Curtea Constituțională a arătat că efectul ex nunc al actelor instanței de contencios constituțional "constituie o aplicare a principiului neretroactivității, garanție fundamentală a drepturilor constituționale de natură a asigura securitatea juridică și încrederea cetățenilor în sistemul de drept, o premisă a respectării separației puterilor în stat, contribuind în acest fel la consolidarea statului de drept. Pe cale de consecință, efectele deciziei Curții nu pot viza decât actele, acțiunile, inacțiunile sau operațiunile ce urmează a se înfăptui în viitor".

Cum, în speță, cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul instanței de judecată la data de 1 septembrie 2016, așadar, înainte de data de 20 iulie 2017 când a fost publicată în Monitorul Oficial decizia nr. 369 din 30 mai 2017 a Curții Constituționale, este aplicabilă regula potrivit căreia hotărârea recurată este supusă căilor de atac, în condițiile prevăzute de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, chiar dacă ulterior, pe parcursul soluționării cauzei, norma care a determinat inadmisibilitatea căii de atac este înlăturată.

În contextul înregistrării cererii de chemare în judecată anterior declarării neconstituționalității sintagmei "precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv" din cuprinsul art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, condițiile de admisibilitate a căilor de atac sunt fixate la momentul formulării cererii de chemare în judecată, astfel încât modificarea dispozițiilor legale, survenită pe parcursul procesului, nu este de natură să le influențeze.

În consecință, decizia nr. 369/2017 a Curții Constituționale nu este incidentă în cauza de față, astfel că decizia recurată este supusă căilor de atac prevăzute de legea în vigoare la momentul înregistrării cererii de chemare în judecată, respectiv art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în formularea de dinainte de intervenția Curții Constituționale asupra conținutului acestei norme.

Prin decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a hotărât că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 din C. proc. civ., cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituția României, efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 se produc cu privire la hotărârile judecătorești pronunțate după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 RON inclusiv, pornite ulterior publicării deciziei (20 iulie 2017).

În considerentele acestei decizii, s-a reținut că, într-o interpretare și aplicare neretroactivă a dezlegărilor date prin Decizia Curții Constituționale nr. 369/2017, în litigiile începute înainte de data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României (20 iulie 2017), căile de atac vor fi cele prevăzute de legea în vigoare la data declanșării proceselor, respectiv, forma nemodificată a dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013.

Ca atare, efectele deciziei de neconstituționalitate vor privi toate hotărârile judecătorești pronunțate după data publicării acesteia, însă în procesele pornite după data de 20 iulie 2017.

Față de cele menționate, din coroborarea dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. cu cele ale art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 rezultă că decizia civilă recurată nu poate fi supusă recursului, fiind pronunțată de curtea de apel în cadrul soluționării unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului, având în vedere data declanșării procesului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenții-reclamanți A. și B. împotriva deciziei nr. 1710 A din 18 octombrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, ca inadmisibil.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 21 septembrie 2018.