ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1859/2019
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1859/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Ședința publică din data de 22 octombrie 2019
Deliberând asupra constatării perimării recursului, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă, la data de 09.01.2013, sub nr. x/2013, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta S.C. CCCF Timișoara - C. civ..F. Drumuri și Poduri Timișoara S.R.L., solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 5.605.195,10 RON, reprezentând contravaloarea lucrărilor executate la obiectivul apărare si consolidare DN57 Orsova-Pojejena, tr. 1.6 km 25+000 - 27 +500 -27+500, tr. 1.7km 27+500 - 30+000.
Pârâta S.C. CCCF Timișoara - C. civ..C.F. Drumuri și Poduri Timișoara S.R.L. a depus cerere reconvențională prin care a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de subantrepriză nr. x/04.11.2008
Prin sentința civilă nr. 1006/05.03.2014, Tribunalul București, secția a VI-a civilă a respins excepția lipsei calității procesual pasive ca neîntemeiată, a respins excepția prescripției ca neîntemeiată, a admis cererea principală formulată de reclamanta-pârâtă S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta S.C. CCCF Timișoara - C. civ..C.F. Drumuri și Poduri Timișoara S.R.L., a obligat pârâta-reclamantă la plata către reclamantă a sumei de 5.605.195,10 RON reprezentând contravaloare lucrări executate și a respins cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă S.C. CCCF Drumuri și Poduri Timisoara S.R.L., ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel S.C. CCCF - Drumuri Și Poduri Timișoara S.R.L, prin care a solicitat modificarea în tot a hotărârii, în sensul respingerii cererii formulate de A. S.R.L și admiterii cererii reconvenționale.
Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, prin decizia civilă nr. 1093 din 24 noiembrie 2014, a respins ca nefondat apelul.
Împotriva deciziei menționate a declarat recurs pârâta S.C. CCCF - Drumuri și Poduri Timișoara S.R.L.
Prin decizia civilă nr. 786 din 11.03.2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a admis recursul declarat de pârâta S.C. CCCF - Drumuri și Poduri Timișoara S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1093 din 24 noiembrie 2014, a casat decizia recurată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București sub nr. x/2013*.
În rejudecare, prin decizia civilă nr. 1501A/28.09.2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă s-a respins ca nefondat apelul formulat de apelanta pârâtă - reclamantă CCCF - Drumuri și Poduri Timișoara S.R.L. și continuat de B. S.R.L., prin lichidator judiciar C. S.P.R.L. împotriva sentinței civile nr. 1006/05.03.2014, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă în dosarul nr. x/2013, în contradictoriu cu intimata reclamantă - pârâtă A. S.R.L., prin lichidator judiciar D. S.P.R.L.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta B. S.R.L., prin lichidator judiciar C. S.P.R.L., întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. de la 1865, solicitând admiterea căii de atac, modificarea deciziei recurate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată și admiterii cererii reconvenționale, precum și obligarea intimatei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces.
Intimata-reclamantă A. S.R.L., prin lichidator judiciar D. S.P.R.L. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului formulat de pârâtă și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii pronunțate de instanța de apel.
Prin încheierea din 13 martie 2018, față de lipsa nejustificată a părților la strigarea pricinii, Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. de la 1865, a suspendat judecata recursului declarat.
În urma referatului întocmit la data de 9 mai 2019 a fost fixat termen la 22 octombrie 2019 pentru repunerea pe rol, din oficiu, a cauzei, în vederea discutării perimării cererii de recurs, în acord cu dispozițiile art. 252 alin. (1) C. proc. civ.
La termenul din 22 octombrie 2019, Înalta Curte a pus în discuție, din oficiu, sancțiunea perimării recursului, în raport de dispozițiile art. 248 și art. 252 alin. (1) și (2) C. proc. civ. de la 1865, constatând următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865 (în forma în vigoare la momentul promovării acțiunii), orice cerere de chemare în judecată, apel, recurs, revizuire și orice cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an. Conform art. 252 alin. (1) C. proc. civ., perimarea se poate constata și din oficiu.
Din redactarea textului de lege menționat, care sancționează pasivitatea procedurală a părților, reiese caracterul imperativ al excepției invocate, instanța având îndrituirea și corelativ obligația de a veghea asupra respectării dispozițiilor de ordine publică care au drept efect stingerea, dintr-o împrejurare culpabilă părții, a procesului civil.
Perimarea se înfățișează însă nu numai ca o sancțiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege dar și ca o prezumție tacită de desistare, dedusă din faptul nestăruinței vreme îndelungată în judecată, având astfel un caracter mixt.
Ca urmare, perimarea operează cu condiția ca, timp de un an să nu se fi săvârșit niciun act de procedură în vederea judecării cauzei, situație cauzată de lipsa de diligentă a părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau posibilitatea să o facă.
În speță, părțile, deși legal citate, nu s-au prezentat în instanță la termenul din data de 13 martie 2018, stabilit pentru soluționarea recursului și, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a dispus suspendarea pricinii, constatându-se că niciuna dintre părți nu a cerut judecarea în lipsă.
În raport de aceste considerente și având în vedere că în cauză a trecut mai mult de un an de la data suspendării judecății pricinii, timp în care nici una dintre părțile litigante nu a solicitat continuarea judecății recursului și că în această perioadă nu a intervenit nicio cauză de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare, Înalta Curte, în temeiul art. 248 coroborat cu art. 252 alin. (1) C. proc. civ., va constata perimat recursul declarat de recurenta S.C. B. S.R.L., prin lichidator judiciar C. S.P.R.L., împotriva deciziei civile nr. 1501A/28.09.2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de recurenta S.C. B. S.R.L., prin lichidator judiciar C. S.P.R.L., împotriva deciziei civile nr. 1501A/28.09.2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 octombrie 2019.