ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 302/2019

Obiectul cauzei: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 19.06.2017, pe rolul Tribunalului Gorj, secția a II-a civilă, reclamanta A. S.R.L., prin administrator judiciar B. SPRL a solicitat obligarea pârâtului BEJ C. la plata sumei de 1.985.244,96 RON reprezentând suma încasată nejustificat ca onorariu, respectiv suma de 102.224 RON, cu titlu de daune interese. În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1345 C. proc. civ. La data de 01.0.82017, pârâtul BEJ C. a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea cererii, în principal, ca inadmisibilă sau prescrisă, iar, în subsidiar, ca neîntemeiată, cu plata cheltuielilor de judecată.

Hotărârea pronunțată în primă instanță de tribunal: Prin Sentința nr. 134 din dala de 27.11.2017, Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta A. S.R.L., prin administrator judiciar B. SPRL în contradictoriu cu pârâtul BEJ C. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul B. SPRL, administrator judiciar al debitoarei A. S.R.L., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Prin întâmpinarea depusă la data de 03.04.2018 intimatul-pârât BEJ C. a invocat excepția tardivității declarării apelului.

Hotărârea pronunțată în apel de Curtea de Apel: Prin Decizia nr. 604 din data de 8 mai 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, s-a respins, ca tardiv, apelul declarat de reclamantul B. SPRL, administrator judiciar al debitoarei A. S.R.L. împotriva Sentinței nr. 134 din data de 27.11.2017 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, în Dosarul nr. x/2017 în contradictoriu cu intimatul-pârât BEJ C.

Cererea de recurs Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta A. S.R.L., prin administrator judiciar B. SPRL. În motivarea cererii de recurs, recurenta-reclamantă critică modul de soluționare a excepției, opinând asupra incidenței motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1), pct. 8 C. proc. civ., relativ la modul în care a fost soluționată excepția tardivității apelului, astfel încât soluția pronunțată de instanța de apel este rezultatul încălcării și aplicării greșite a normelor de drept material. În motivarea cererii de recurs, reclamanta a susținut aplicarea greșită, de către instanța de apel, a prevederilor art. 183 alin. (2) și (3) C. proc. civ., întrucât, din înscrisul AWB nr. x, aflat la dosarul de apel, rezultă fără putința de tăgadă că preluarea corespondentei, conținând apelul declarat, s-a realizat la data de 02.03 (implicit anul 2018) - atestarea datei aparținând serviciului curierat. Consideră, astfel, că instanța de apel a soluționat eronat excepția tardivității promovării apelului și apreciază că apelul a fost depus în termenul legal, respectiv la data de 02.03.2018, înainte de termenul limită - 05.03.2018. Pe cale de consecință, în baza art. 488 pct. 8 C. proc. civ., solicită admiterea recursului în principiu (potrivit art. 496 alin. (1). teza I C. proc. civ.) și judecând recursul, solicită respingerea excepției privind tardivitatea apelului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel. Prin întâmpinare, intimatul a arătat că, din examinarea criticilor formulate prin memoriul de recurs rezultă că acestea nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.. Pe fond, solicită respingerea recursului, ca nefondat.

Procedura derulată în recurs Învestită cu soluționarea cererii de recurs, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a procedat la data de 12 septembrie 2018 la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului și, constatându-se că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., completul filtru a dispus comunicarea acestuia, pentru ca părțile să își exprime punctele de vedere, astfel cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Prin încheierea din data de 6 decembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, reținând dispozițiile art. 493 alin. (5) și (6) și art. 493 alin. (7) C. proc. civ., a dispus admiterea în principiu a recursului declarat de reclamanta A. S.R.L., prin administrator judiciar B. SPRL, fixând termen de judecată la 14 februarie 2019 cu citarea părților, în ședință publică.

Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Examinând hotărârea atacată, având în vedere raportul întocmit asupra admisibilității în principiu și limita impusă de criticile din cererea de recurs susceptibile de încadrare în cazul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va constata că recursul reclamantei este nefondat, pentru considerentele care succed: Cu titlu preliminar, se impune a se semnala că, în cuprinsul memoriului de recurs, reclamanta a susținut nelegalitatea deciziei atacate întrucât excepția privind tardivitatea apelului a fost soluționată cu încălcarea normelor procedurale înscrise în art. 183 C. proc. civ., context în care critica evocată va fi analizată din perspectiva motivului de casare înscris în art. 488 pct. 5 C. proc. civ. și nu a motivului prevăzut de art. 488 pct. 8 din același cod, cum eronat s-a invocat prin cererea de recurs. Examinând legalitatea hotărârii recurate din perspectiva motivului de casare înscris în art. 488 pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte reține că decizia atacată a fost pronunțată cu aplicarea corectă a dispozițiilor înscrise în art. 181 și 183 C. proc. civ. Ca regulă generală, cum corect reține și instanța de apel, art. 468 alin. (1) C. proc. civ. stabilește că termenul de apel este de 30 de zile care se calculează de la momentul comunicării hotărârii. Pentru calculul acestui termen procedural este necesar a fi stabilit punctul de plecare, aspect reglementat de art. 468 alin. (1) coroborat cu art. 184 C. proc. civ., cât și punctul de împlinire, aspect ce face obiectul art. 182 din cod, potrivit căruia: "(1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24:00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură. (2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile". În speță, Sentința nr. 134/2017 a Tribunalului Gorj a fost comunicată recurentei la data de 31.01.2018, moment de la care a început să curgă termenul legal de 30 zile, pentru promovarea căii de atac. Relativ la momentul la care s-a împlinit termenul de apel, recurenta a susținut că instanța de apel a realizat o aplicare greșită a dispozițiilor înscrise în art. 183 alin. (1) C. proc. civ., întrucât pe plicul cu care a fost transmisă cererea de apel este menționat de către firma privată de curierat, D., data de 02.03. (fără menționarea anului) la care a fost preluată corespondența, ceea ce denotă, în accepțiunea recurentei că apelul a fost depus înlăuntrul termenului defipt de lege. Contrar susținerilor recurentei, instanța de apel, în examinarea excepției privind tardivitatea apelului declarat, a examinat corect și complet datele expediției realizată prin intermediul serviciului de curierat rapid, dat fiind faptul că recipisa oficiului poștal ori înregistrarea făcută de serviciul de curierat rapid pe actul depus servesc drept dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată. În cauză, întrucât pe plicul cu care a fost transmisă cererea de apel s-a menționat olograf data de 02.03. - fără a se menționa anul- de către firma privată D., instanța de apel a examinat corect, în acest context, și datele complete ale expediției realizată cu AWB x, astfel cum au fost comunicare prin adresa D. din care rezultă că expediția realizată cu AWB x a fost preluată de serviciul de curierat la data de de 16.03.2018, ora 17:32 și livrată la data de 19.03.2018, dată care coincide de data înregistrării apelului la instanța a cărei hotărâre se atacă. Cum termenul de apel de 30 de zile se calculează pe zile libere, conform art. 181 alin. (1) și (2) C. proc. civ.,în mod corect instanța de apel a reținut că deși termenul de apel s-a împlinit în data de 03.03.2018, ora 24, fiind într-o zi de sâmbătă, termenul de formulare al apelului s-a prelungit până în prima zi lucrătoare care urmează, respectiv luni 05.03.2018, aceasta fiind ultima zi în care apelantul reclamant B. SPRL, administrator judiciar al debitoarei A. S.R.L., putea să formuleze apel. Cum corect instanța de apel a stabilit că apelul-reclamantei a fost înaintat instanței, prin societatea de curierat D., la data de 16.03.2018, rezultă că s-a constatat judicios faptul că apelul reclamantei a fost formulat cu depășirea termenului imperativ prevăzut de lege. Or, în situația nerespectării termenelor procedurale legale, potrivit art. 185 C. proc. civ., partea este decăzută din dreptul de a mai efectua actul de procedură pe care legea îl supune unui termen legal imperativ, precum este termenul de exercitare a apelului. Așa fiind, nerespectarea termenului de promovare a căilor de atac conduce la pierderea dreptului procesual de a efectua actul de procedură supus unui astfel de termen, potrivit normei legale enunțate, care reglementează sancțiunea decăderii. În consecință, promovând apelul cu depășirea termenului defipt de lege, reclamanta este decăzută din dreptul de a mai exercita calea de atac, iar sancțiunea declarării unui apel peste termen nu poate fi decât respingerea acestuia ca tardiv formulat, cum corect s-a dispus de instanța de apel, prin decizia recurată. Scopul legitim al instituirii de către legiuitorul național a unor norme imperative pentru promovarea unor căi de atac este, în mod neîndoielnic, limitarea în timp a incertitudinii raporturilor juridice, astfel că după epuizarea termenelor pentru declararea acestora, orice persoană de bună credință să se poată prevala, în orice împrejurare, de o hotărâre judecătorească definitivă, ce nu mai este susceptibilă de retractare sau reformare, intrată în circuitul juridic, care trebuie să aibă un grad acceptabil de securitate. În consecință, reținând netemeinicia criticilor formulate, în baza art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta A. S.R.L., prin administrator judiciar B. SPRL, împotriva Deciziei nr. 604 din data de 8 mai 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă.