ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4763/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare".

I. Circumstanțele cauzei

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin decizia civilă nr. 7033 din 10 decembrie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2018, a respins excepția ridicată de către contestatori privind neconstituționalitatea dispozițiilor prev. de art. 11 alin. (2) și art. 36 alin. (4) din Legea 119/1996 privind actele de stare civilă, prin raportare la art. 16, 31 și art. 46 din Constituția României, ca inadmisibilă, și a respins, ca neîntemeiată, contestația în anulare formulată de contestatorii A. și B. împotriva deciziei civile nr. 3417 din 07.06.2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2016, în contradictoriu cu intimații Guvernul României prin Prim Ministru, Ministerul Afacerilor Interne și Primăria Municipiului București prin Primar, având ca obiect "obligare emitere act administrativ".

Calea de atac exercitată

Împotriva acestei decizii au formulat recurs, contestatorii A. și B., la data de 12 decembrie 2018, în ceea ce privește soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) și art. 36 alin. (4) din Legea 119/1996, privind actele de stare civilă, solicitând admiterea recursului și casarea hotărârii atacate, sens în care au susținut, în continuare, că își mențin cererea de sesizare a CCR depusă la Curtea de Apel București.

În recursul lor, întemeiat în drept pe prevederile pct. 8 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurenții- contestatori au criticat hotărârea atacată ca fiind lovită de nulitate absolută și constituind o soluție împotriva probelor de la dosar, instanța ignorând temeiul de drept al acțiunii: art. 16, art. 21 (3), art. 31 și art. 46 din Constituție, Legea nr. 554/2004 și art. 5 Noul C. civ.

Instanța a respins nelegal excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 (2) și art. 36 (4) din Legea nr. 119/1996, față de prevederile art. 16, art. 31 și art. 46 din Constituție, deoarece s-a încălcat dreptul la informație, dreptul la moștenire, dar și principiul egalității de tratament.

Mai susțin recurenții, că art. 11 (2) din Legea nr. 119/1996 este neconstituțional deoarece nu prevede termenul limită de corectare a actelor emise greșit și nu prevede sancționarea funcționarilor care refuză să corecteze actele greșite- cazul în litigiu, iar, conform art. 11 (2) din Legea nr. 119/1996, acest act trebuia demult anulat și emis un act corect, trebuind să fie informați asupra acestui fapt.

Recurenții consideră că li se încalcă dreptul la moștenire, deoarece, arată aceștia, nu pot face succesiunea apartamentului în care locuiesc cu un act "fals", emis de Primăria Sector 4 în scop de fraudă, iar, conform art. 33 C. proc. civ., interesul lor este clar determinat, legitim, personal, născut și actual, acela de a primi actul corect, adică, certificatul de deces al rudei de gradul I, defuncta C., și cu scopul legitim de a dezbate succesiunea pentru apartamentul nr. x, în care locuiesc.

Apărările formulate în cauză

Intimatul Ministerul Afacerilor Interne a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului, dar, aceasta, raportat la soluția pronunțată în contestația în anulare, și excepția nulității recursului pentru nedeclararea în termenul procedural legal a căii de atac și pentru nemotivare.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Fiind luată în examinare cu prioritate, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, invocată de către intimatul Ministerul Afacerilor Interne prin întâmpinare, Înalta Curte urmează să o respingă, având în vedere că, ceea ce s-a atacat de către contestatori prin recursul exercitat, este soluția dată de Curtea de Apel asupra cererii formulate de aceștia privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată.

Or, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale: "Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile".

Examinând excepția nulității recursului pentru nedeclararea în termenul procedural legal a căii de atac, de asemenea invocată de către intimatul Ministerul Afacerilor Interne, Înalta Curte constată următoarele:

Decizia recurată sub aspectul soluției date cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată, a fost pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 10 decembrie 2018, de la acest moment începând să curgă termenul de declarare a recursului, de 48 de ore, stabilit de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.

Analizând recursul declarat de recurenții- contestatori A. și B., Înalta Curte constată că acesta a fost formulat în termen, fiind depus și înregistrat la Registratura instanței la data de 12 decembrie 2018, deci, cu respectarea termenului imperativ de 48 de ore, mai sus- arătat.

Față de acestea, Înalta Curte urmează a respinge excepția nulității recursului pentru nedeclararea în termenul procedural legal a căii de atac.

Examinând excepția nulității recursului din perspectiva nemotivării căii de atac, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., republicat:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs.", iar art. 470 alin. (5) arată că:

"În cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).", iar conform art. 489 alin. (2) "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Examinând recursul declarat în cauză de contestatorii A. și B., prin raportare la dispozițiile legale enunțate, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care contestatorii își întemeiază cererea, în raport cu soluția pronunțată de Curtea de Apel București.

Astfel, prin cererea de recurs contestatorii se rezumă la a susține că decizia recurată constituie o soluție "împotriva probelor de la dosar", instanța ignorând temeiul de drept al acțiunii: art. 16, art. 21 (3), art. 31 și art. 46 din Constituție, Legea nr. 554/2004 și art. 5 Noul C. civ.. Recurenții nu prezintă critici raportate la conținutul concret al hotărârii atacate, respectiv, la argumentele pe care se bazează concluzia referitoare la inadmisibilitatea excepției de neconstituționalitate, care a condus la respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția nulității recursului, pentru nemotivare, și va anula recursul declarat de contestatorii A. și B..

Pentru considerentele expuse, constatând că excepția nulității recursului, pentru nemotivare, invocată de intimatul Ministerul Afacerilor Interne, este întemeiată, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., va anula recursul declarat de recurenții- contestatori A. și B..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția inadmisibilității recursului, invocată de către intimatul Ministerul Afacerilor Interne, prin întâmpinare.

Respinge excepția nulității recursului pentru nedeclararea în termenul procedural legal a căii de atac, de asemenea, invocată de către intimatul Ministerul Afacerilor Interne, prin întâmpinare.

Admite excepția nulității recursului, pentru nemotivare.

Anulează recursul declarat de contestatorii A. și B. împotriva deciziei civile nr. 7033 din 10 decembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 octombrie 2019.