ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 311/2017

Asupra contestația în anulare de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 945 din 25 mai 2016 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a Civilă, a respins recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 200 din 9 septembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, pentru lipsa capacității de folosință față de Societatea B.; a respins recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 200 din 9 septembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în contradictoriu cu C., D., E., F., Comisia orășenească pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor -Salcea, G., Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Suceava, H., I., ca nefondat.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare A., înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 30 mai 2016.

Prin intermediul cererii de față, contestatorul nu a dezvoltat criticile în ce privește decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a Civilă, precizând că urmează să procedeze la motivarea contestației în anulare după luarea la cunoștință a deciziei atacată.

Contestația în anulare nu a fost întemeiată în drept.

În cauză s-a dispus atașarea dosarului nr. x/2014 al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Intimata Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Salcea în combaterea cererii au formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației în anulare.

La termenul de judecată din data de 23 februarie 2017, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția de tardivitate a formulării contestației în anulare și o constatat-o întemeiată pentru următoarele considerente:

Contestația în anulare, cale extraordinară de atac de retractare este deschisă exclusiv pentru situațiile de la art. 317 C. proc. civ. (necompetentă sau viciu vizând procedura citării) și art. 318 C. proc. civ. (greșeală materială sau nepronunțarea asupra unui motiv de recurs).

Împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestația în anulare poate fi introdusă, conform art. 319 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ., în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.

Din coroborarea dispozițiilor art. 319 cu cele ale art. 317 și respectiv art. 318 C. proc. civ., reiese că atât cererea propriu-zisă cât și motivarea în fapt și în drept (care alcătuiesc împreună contestația în anulare) trebuie depuse cu respectarea termenului prevăzut de lege pentru fiecare tip de hotărâre (susceptibilă sau nesusceptibilă de executare silită).

În speță, hotărârea atacată fiind irevocabilă, nu s-a comunicat contestatorului, dar din verificările efectuate rezultă că decizia pronunțată în dosarul nr. x/2014 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a fost redactată la data de 6 iulie 2016 și comunicată contestatorului la data de 16 decembrie 2016 (dosar), fiind atașată la dosarul prezentei contestații în anulare.

Cum contestația în anulare nu respectă cerințele dispozițiilor art. 319 teza II C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția tardivității contestației în anulare, cu consecința respingerii cererii ca tardiv formulată, în raport de textele legale evocate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 945 din 25 mai 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, ca tardiv formulată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 februarie 2017.