ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2389/2019

HOTĂRÂRE

19.12.2019

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2389/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr. x din 21 decembrie 2018 reclamantul A., a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, în contradictoriu cu pârâta Primăria Comunei Băleni să constate că în perioada februarie 1975 - decembrie 1990 a fost angajat al acestei instituții.

Prin Sentința civilă nr. 1007 din 6 iunie 2019, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, a fost admisă acțiunea, a fost reconstituită vechimea în muncă pentru reclamant, care a desfășurat activitate salariată ca mecanic auto și șofer cu normă întreagă în cadrul B., în perioada 1975 - 1990 și s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta U.A.T. Comuna Băleni, prin primar.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția I civilă, la 31 iulie 2019, fiind repartizată aleatoriu completului LM 22 A II.

La termenul de judecată de la 24 septembrie 2019 a fost invocată, din oficiu, excepția necompetenței funcționale a completului de judecată învestit cu soluționarea cauzei și s-a amânat pronunțarea pentru ca apărătorul apelantului-reclamant să poată depune concluzii scrise.

Prin Încheierea de la 1 octombrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2018 Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă completul LM 22 A II a admis excepția de necompetență funcțională, invocată din oficiu. A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea completelor specializate ale secției rămase competente să soluționeze litigii de muncă, urmare a suspendării executării Hotărârii Colegiului de Conducere al Curții de Apel Ploiești nr. 12/2019.

În pronunțarea acestei soluții instanța a reținut că pricina dedusă judecății are ca obiect un litigiu de muncă și asigurări sociale. În ceea ce privește competența de soluționare a apelurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță în materia analizată, Curtea a constatat că, la nivelul său, aceasta revenea, ex lege și de principiu, completelor specializate în litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul secției I Civilă.

Curtea a reținut că prin art. II din Hotărârea nr. 9 din 22 mai 2019 Colegiul său de Conducere a aprobat propunerea președintelui secției I Civilă, în sensul de a se repartiza cauze având ca obiect litigii de muncă tuturor secțiilor non-penale (măsură fundamentată pe existența unei disproporții vădite de activitate între secțiile non-penale, în detrimentul secției I Civilă, precum și a unui deficit de judecători la această din urmă secție), astfel că, prin această hotărâre Colegiul de conducere a "atribuit" competență funcțională în materia analizată și secției a II-a Civilă și secției de contencios administrativ și fiscal.

Ulterior, prin art. I din Hotărârea nr. 12 din 20 iulie 2019, Colegiul de conducere al Curții de Apel Ploiești, având în vedere art. II din Hotărârea nr. 9/2019 a aprobat solicitarea Președintelui secției I Civilă și a propus președintelui Curții de Apel Ploiești înființarea de complete specializate în cadrul acestei secții, formate din toți judecătorii celor trei secții non-penale; a aprobat lista obiectelor din sistemul Ecris care urmau a fi soluționate de completurile nou înființate și a aprobat debifarea de la vechile complete specializate să soluționeze litigii de muncă și asigurări sociale obiectul "litigii de muncă", aceasta urmând să fie selectat la completurile nou înființate, mai sus precizate.

S-a motivat că, prin această hotărâre, Colegiul de Conducere a schimbat soluția mutării dosarelor având ca obiect litigii de muncă în cadrul secției a II-a Civilă și a secției de contencios administrativ și fiscal, astfel cum stabilise inițial, cu cea a mutării judecătorilor acestor două secții în cadrul secției I, formând complete specializate noi în materia analizată, alături de judecătorii secției I Civilă. În baza acestei ultime hotărâri, Președintele Curții de Apel Ploiești a emis Decizia nr. 47/2019, prin care a înființat completele specializate în materia litigiilor de muncă, formate din toți judecătorii secțiilor non-penale, menționate în anexa la Hotărârea nr. 12/2019.

Prin Sentința nr. 554 din 21 august 2019, pronunțată de către Tribunalul Argeș, secția Civilă în dosarul nr. x/2019, s-a dispus suspendarea executării articolului al II-lea din Hotărârea Colegiului de Conducere al Curții de Apel Ploiești nr. 9 din 22 mai 2019 și respectiv a art. I din Hotărârea nr. 12 din 20 iunie 2019 a aceluiași Colegiu.

Curtea a apreciat că este lipsită de relevanță împrejurarea că apelul a fost repartizat completului nou înființat la un moment la care nu exista suspendarea hotărârilor de Colegiu de Conducere - motiv pentru care judecătorii investiți au efectuat procedura de regularizare în dosar -, momentul procesual de stabilire a competenței fiind cel învederat expres de către legiuitor în cadrul art. 131 C. proc. civ.

Curtea a considerat că principalul efect al suspendării învederate îl constituie faptul că dispozițiile suspendate ale hotărârilor de colegiu nu mai pot produce efecte juridice, respectiv nu mai pot fundamenta competența funcțională în materia litigiilor de muncă a completelor nou înființate, cu judecătorii tuturor secțiilor non-penale.

Curtea a subliniat că, din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 7 și art. 19 din Regulamentul de Ordine Interioară, aprobat de către Plenul CSM prin Hotărârea nr. 1375/2015, rezultă că doar colegiul de conducere are competența legală de a stabili componența secțiilor/completelor și de a muta judecătorii dintr-o secție în alta, iar nu președintele instanței, acesta din urmă având numai posibilitatea înființării completelor specializate în cadrul unei secții, cu o componență deja stabilită de colegiu.

S-a arătat că acest lucru fundamentează concluzia evidentă că, prin suspendarea celor două hotărâri de colegiu, completele nou înființate în materia litigiilor de muncă au rămas în prezent fără fundament juridic, atât în ceea ce privește compunerea lor din judecătorii altor secții decât cea I Civilă, cât și sub aspectul competenței lor de a soluționa astfel de litigii.

Astfel învestit, cel de-al doilea complet din cadrul secției I Civilă a Curții de Apel Ploiești, prin încheierea de la 12 noiembrie 2019, pronunțată în același dosar, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea completului inițial învestit. A constatat apariția conflictului negativ de competență, a suspendat de drept judecarea cererii și a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

În fundamentarea acestei hotărâri, cel de-al doilea complet a considerat că hotărârile de colegiu suspendate se bucură în continuare de prezumția de legalitate, că suspendarea produce efecte numai pentru viitor, cauza fiind repartizată completului inițial anterior pronunțării de către Tribunalul Argeș a Sentinței nr. 554 din 21 august 2019.

Instanța a mai avut în vedere și faptul că în cauza pendinte completul inițial învestit a procedat la verificarea propriei competențe în faza de regularizare a cererii și nu a constatat nicio situație care să atragă necompetența sa, săvârșind astfel acte de procedură sub imperiul Hotărârilor Colegiului de Conducere al Curții de Apel Ploiești nr. 9 din 22 mai 2019 și nr. 12 din 20 iunie 2019, acte ce nu au fost desființate.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două completuri ale aceleiași secții a Curții de Apel Ploiești, în temeiul dispozițiilor art. 136 alin. (4) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea completului inițial învestit al Curții de Apel Ploiești, secția I civilă competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Mai întâi, se observă că sunt întrunite condițiile conflictului negativ de competență, având în vedere declinările reciproce pronunțate în aceeași cauză de completurile Curții de Apel Ploiești, fiind disputată competența specializată a acestora, în sensul art. 136 alin. (4) C. proc. civ., în soluționarea unui litigiu de muncă și asigurări sociale.

Este adevărat că prin dispozițiile art. 200 alin. (1) și (2) C. proc. civ. s-a instituit un regim derogatoriu în ce privește necompetența specializată a instanței, în sensul că în cadrul procedurii de regularizare în prima instanță se poate trimite dosarul completului specializat competent ori secției specializate din instanța respectivă.

Chiar și în această situație, completul căruia i s-a repartizat cauza își păstrează posibilitatea de a-și invoca necompetența materială procesuală în funcție de obiectul și natura litigiului, potrivit art. 130, 131 din C. proc. civ., limite procedurale în care s-a încadrat primul complet din cadrul secției I Civilă, învestit, de altfel, cu soluționarea litigiului ca instanță de control judiciar, în apel.

Cu privire la competența specializată a acestui complet, se reține că prin art. II din Hotărârea nr. 9 din 22 mai 2019 a Colegiului de conducere al Curții de Apel Ploiești, s-a decis repartizarea cauzelor având ca obiect litigii de muncă și asigurări sociale tuturor secțiilor care nu erau penale din cadrul instanței.

Ulterior, prin art. I din Hotărârea nr. 12 din 20 iunie 2019, Colegiul de conducere al Curții de Apel Ploiești a decis repartizarea cauzelor având ca obiect aceste litigii unor completuri specializate nou înființate, formate cu participarea unor judecători din cadrul altor secții ale instanței.

Prin aceste hotărâri ale colegiului de conducere date în executarea dispozițiilor de organizare judiciară, s-a procedat la stabilirea criteriilor și a procedurii de determinare a specializării și, de asemenea, la constituirea completurilor specializate în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale.

Cu alte cuvinte, se distinge între, pe de o parte, repartizarea judecătorilor în virtutea specializării acestora, prin stabilirea compunerii completelor respective și, pe de altă parte, stabilirea criteriilor de determinare a completelor specializate cărora le revine, în consecință, competența exclusivă de a soluționa litigiile de muncă și asigurări sociale.

Argumentele primului complet învestit cu soluționarea cauzei, care nu au în vedere specializările în materii diferite ale completelor, ci chestiunea litigioasă a nelegalității, inclusiv sub aspectul calitativ al compunerii sale, excedează limitele analizei efectuate în regulatorul de competență.

Primul complet nici nu contestă, de altfel, că la data învestirii cu soluționarea cauzei îi revenea competența specializată în raport cu obiectul și natura litigiului, ci invocă efectele produse de pronunțarea Sentinței civile nr. 554 din 21 august 2019 a Tribunalului Argeș, secția I civilă.

Astfel, se reține că hotărârile menționate anterior ale Colegiului de conducere au fost contestate de judecătorii curții de apel și prin Sentința civilă nr. 554 din 21 august 2019, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția I civilă în dosarul nr. x/2019, s-a dispus suspendarea în temeiul art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, cu rezultatul întreruperii temporare a efectelor acestora.

Este de subliniat că efectele produse până la adoptarea soluției de suspendare se mențin, hotărârile de colegiu antereferite nefiind anulate.

Faptul că, urmare a măsurii suspendării, s-a procedat la repartizarea dosarelor de litigii de muncă și asigurări sociale înregistrate ulterior altor completuri specializate din cadrul secției I Civile a Curții de Apel Ploiești, nu ar putea constitui un argument valid pentru declinare, atâta timp cât completul de judecată căruia i-a fost repartizat inițial dosarul și-a păstrat funcționalitatea, în sensul programării în ședințele de judecată, în vederea soluționării cauzelor cu care a fost învestit.

Suspendarea executării este o măsură provizorie care își produce efectele odată cu pronunțarea instanței de contencios administrativ la 21 august 2019, în timp ce învestirea primului complet de judecată specializat este un fapt epuizat, care s-a realizat anterior, prin înregistrarea cererii de chemare în judecată și repartizarea în data de 31 iulie 2019, acestui complet revenindu-i competența de soluționare a cauzei în virtutea principiului repartizării aleatorii, precum și a continuității, potrivit art. 19 C. proc. civ.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse, în considerarea principiului asigurării accesului efectiv la justiție, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili că revine competența de soluționare a cauzei completului inițial învestit din cadrul secției I Civile a Curții de Apel Ploiești.