ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1886/2019

După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Horezu, la data de 23 octombrie 2015, sub nr. x/2015, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC B. SRL ca, prin sentința ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 8555 RON, contravaloarea instalației de panouri solare, a sumei de 8184 RON contravaloarea gazului lichefiat consumat pentru prepararea apei calde în anul 2015 și a sumei de 2000 RON daune materiale și morale, cu cheltuieli de judecată.

Prin Sentința civilă nr. 1117 din 7 decembrie 2016, Judecătoria Horezu a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta SC B. SRL; a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 2291 RON contravaloarea reparației instalației panouri solare și suma de 20.000 RON despăgubiri materiale; a respins cererea formulată de către reclamant privind plata de daune morale și a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 3300 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin Decizia civilă nr. 885/A din 26 septembrie 2017, Tribunalul Vâlcea, secția I civilă, a admis, în parte, apelul formulat de pârâta SC B. SRL împotriva Sentinței civile nr. 1117 din 7 decembrie 2016 a Judecătoriei Horezu și apelul incident declarat de reclamantul A.; a fost schimbată, în parte, sentința în sensul că a fost obligată pârâta să plătească reclamantului 8896,58 RON despăgubiri materiale și 2000 despăgubiri morale; au fost compensate cheltuielile de judecată din apel, menținându-se în rest sentința.

Împotriva acestei decizii, a declarat recurs reclamantul A., înregistrat pe rolul Curții de Apel Pitești, secția I civilă, la data de 16 august 2018, sub nr. x/2015*.

Prin Încheierea din 12 octombrie 2018, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, a dispus, în temeiul art. 520 alin. (4) C. proc. civ., suspendarea cauzei privind soluționarea recursului formulat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 885 din 26 septembrie 2017 a Tribunalului Vâlcea, pronunțată în Dosarul nr. x/2015, până la pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în Dosarul nr. x/2018 al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamantul A. la data de 26 octombrie 2018. Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 5 noiembrie 2018, sub același număr de dosar și repartizat aleatoriu, spre soluționare, Completului nr. 10 filtru.

În motivarea cererii de recurs, recurentul-reclamant a arătat că în mod nejustificat instanța de apel a suspendat judecata cauzei, în baza dispozițiilor art. 520 alin. (4) C. proc. civ., în condițiile în care cauza este una extrem de simplă și reglementată de dispozițiile C. civ. și de prevederile Contractului de vânzare-cumpărare și execuție montaj nr. x din 24 octombrie 2014.

De asemenea, recurentul-reclamant a dezvoltat aspecte care țin de istoricul litigiului, în raport de care a apreciat că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil și la soluționarea acestuia într-un termen rezonabil, solicitând admiterea recursului, astfel cum a fost formulat.

În cuprinsul cererii de recurs, nu au fost indicate niciunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Ulterior declarării căii de atac, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, a repus pe rol cauza, iar prin Decizia nr. 100 din 12 martie 2019 a soluționat recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 885 din 26 septembrie 2017 a Tribunalului Vâlcea, în sensul respingerii recursului, ca nefondat.

Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, prin Rezoluția din data de 6 mai 2019 a luat act de conținutul raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, prin raport apreciindu-se că Încheierea din 12 octombrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2015, este supusă căii de atac a recursului, însă completul de filtru urmează a aprecia cu privire la interesul reclamantului în declararea căii de atac, din perspectiva pronunțării Deciziei nr. 100 din 19 martie 2019 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă.

Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților litigante, iar recurentul a depus punct de vedere la raport, precum și dovada achitării timbrajului.

Analizând cauza, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia justifică un interes.

Această cerință vizează faptul că interesul trebuie să existe atât la momentul în care se exercită acțiunea civilă, independent de forma concretă de manifestare a acesteia, cât și ulterior, pe tot parcursul soluționării unei cauze.

Art. 33 din același act normativ prevede că "Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut și actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv amenințat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara."

Dispozițiile art. 519 C. proc. civ. prevăd că:

"Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată".

Potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (1) C. proc. civ., "Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 519, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac". (...); alin. (2) "Prin încheierea prevăzută la alin. (1), cauza va fi suspendată până la pronunțarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept."

Alin. 4 al aceluiași articol prevede posibilitatea suspendării cauzelor similare, aflate pe rolul instanțelor judecătorești, până la soluționarea sesizării.

Conform art. 413 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., instanța poate suspenda judecata "în alte cazuri prevăzute de lege."

Alin. 2 al aceluiași articol stipulează în sensul că "Suspendarea va dura până când hotărârea pronunțată în cauza care a provocat suspendarea a devenit definitivă."

Potrivit art. 414 alin. (1) C. proc. civ., "Asupra suspendării judecării procesului instanța se va pronunța prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat, la instanța ierarhic superioară" (alin. (2) "Recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât și împotriva încheierii prin care s-a dispus respingerea cererii de repunere pe rol a procesului."

În cauză, obiectul recursului îl reprezintă Încheierea din data de 12 octombrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2015, prin care s-a dispus suspendarea judecății cauzei, în temeiul art. 520 alin. (4) C. proc. civ., până la soluționarea sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în Dosarul nr. x/2018 al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Ulterior declarării căii de atac împotriva încheierii de suspendare, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, a repus pe rol cauza, iar prin Decizia nr. 100 din 12 martie 2019 a soluționat recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 885 din 26 septembrie 2017 a Tribunalului Vâlcea, în sensul respingerii recursului, ca nefondat.

Potrivit art. 458 C. proc. civ. "Căile de atac pot fi exercitate numai de părțile aflate în proces care justifică un interes, în afară de cazul în care, potrivit legii, acest drept îl au și alte organe sau persoane."

Una dintre condițiile de exercitare a căilor de atac este și aceea ca titularul ei să justifice, printre altele, un interes actual, determinat și legitim, adică folosul practic pe care partea îl urmărește prin declanșarea și soluționarea căii de atac, condiție care trebuie să fie îndeplinită nu doar la momentul declanșării căii de atac, ci și ulterior, pe tot timpul cât durează judecata acesteia.

Întrucât recursul a vizat nemulțumirea reclamantului legată de măsura instanței de suspendare a judecății, iar cauza a fost repusă pe rol și a fost soluționată prin prin Decizia nr. 100 din 12 martie 2019 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă, calea extraordinară de atac apare ca lipsită de interes, conform dispozițiilor legale menționate, câtă vreme situația ce a determinat formularea ei (suspendarea judecății) a încetat, potrivit celor arătate.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca lipsit de interes, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Încheierii din 12 octombrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2015.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca lipsit de interes, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Încheierii din 12 octombrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2015

Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac și se comunică părților, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 octombrie 2019.

GGC - CP