ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.05.2020

ÎCCJ, Decizia nr. 43/2020

HOTĂRÂRE
25.05.2020
CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, Decizia nr. 43/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Asupra recursului de față,

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 400 din data de 20 iulie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2017, a fost respinsă, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/2017 al Curții de Apel Suceava, secția penală pentru minori și familie.

Împotriva Sentinței penale nr. 400 din data de 20 iulie 2019, pronunțată de secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/2017, a formulat apel petentul A.

Prin Decizia penală nr. 202 din data de 13 noiembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2019, s-a respins, ca inadmisibil, apelul formulat de petentul A. împotriva Sentinței nr. 400 din data de 20 iulie 2017, pronunțată de secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/2017.

Împotriva Deciziei penale nr. 202 din data de 13 noiembrie 2017, pronunțată Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2017, petentul A. a formulat din nou apel.

Prin Decizia penală nr. 228 din data de 4 decembrie 2017, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/2017, s-a respins, ca inadmisibil, apelul formulat de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 202 din data de 13 noiembrie 2017, pronunțată Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2017.

Împotriva Deciziei penale nr. 228 din data de 4 decembrie 2017, pronunțată Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2017, a declarat recurs în casație petentul A.

Prin Încheierea penală nr. 113/RC din data de 22 aprilie 2019, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/2019, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 228 din data de 4 decembrie 2017, pronunțată Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2017.

Împotriva Încheierii penale nr. 113/RC din data de 22 aprilie 2019, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/2019, petentul A. a formulat recurs.

Prin Decizia penală nr. 189 din data de 18 septembrie 2019, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/2019, s-a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva Încheierii penale nr. 113/RC din data de 22 aprilie 2019, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/2019.

Împotriva Deciziei penale nr. 189 din data de 18 septembrie 2019, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/2019, petentul A. a declarat recurs, calea de atac fiind respinsă, ca inadmisibilă, prin Decizia penală nr. 270 din data de 12 noiembrie 2019.

Pentru a pronunța această soluție, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a reținut că potrivit dispozițiilor C. proc. pen., admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora cu respectarea dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse controlului judiciar, termenele de declarare a căilor de atac și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

De asemenea, instanța supremă a reținut că legislația procesual penală prevede o singură cale ordinară de atac - apelul, dându-se eficiență principiului dublului grad de jurisdicție, prevăzut de art. 2 parag. 1 al Protocolului 7 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Totodată, s-a reținut în considerentele hotărârii recurate că în reglementarea C. proc. pen., recursul este o cale extraordinară de atac (denumită "recurs în casație"), ce poate fi exercitată doar în cazuri anume prevăzute de lege și numai pentru motive de nelegalitate.

Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a constatat că a fost sesizat cu o cerere de recurs declarată împotriva unei hotărâri definitive, calea de atac fiind inadmisibilă.

Împotriva acestei decizii petentul A. a formulat, la data de 20 februarie 2020, recurs, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători sub nr. x/2020, primul termen fiind fixat în mod aleatoriu la data de 23 martie 2020, termen care a fost preschimbat în data de 25 mai 2020, dată la care au avut loc și dezbaterile, susținerile reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.

Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac promovată de recurent, constată că aceasta este inadmisibilă și va fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:

În considerarea efectelor principiului stabilit prin art. 129 din Constituția României privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, a principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală și a exigențelor stabilite prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.

Revine, așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Potrivit dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicarea a Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen. și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale "Legea nouă se aplică de la data intrării ei în vigoare tuturor cauzelor aflate pe rolul organelor judiciare, cu excepțiile prevăzute în cuprinsul prezentei legi", iar potrivit dispozițiilor art. 8 din aceeași lege "Hotărârile pronunțate în primă instanță după intrarea în vigoare a legii noi sunt supuse căilor de atac, termenelor și condițiilor de exercitare ale acestora, prevăzute de legea nouă."

În cauză, A. a exercitat calea de atac a recursului, cale de atac care nu mai este prevăzută în actuala reglementare a C. proc. pen., împotriva unei hotărâri definitive, respectiv Decizia penală nr. 270 din data de 12 noiembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație, Completul de 5 Judecători - Penal 3 - 2019 în Dosarul nr. x/2019, hotărâre nesusceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, aspect de natură a încălca coerența sistemului căilor de atac reglementate de lege.

Or, recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia și, din acest motiv, constituie o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Față de considerentele ce preced, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, va respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de A. împotriva Deciziei penale nr. 270 din data de 12 noiembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație, Completul de 5 Judecători - Penal 3 - 2019 în Dosarul nr. x/2019, iar în baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de A. împotriva Deciziei penale nr. 270 din data de 12 noiembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători - Penal 3 - 2019 în Dosarul nr. x/2019.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 mai 2020.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2020-10-19
0,99
ÎCCJ, Decizia nr. 185/2020
Asupra apelului de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: I. Prin Sentința penală nr. 400 din data de 20 iulie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în Dosarul nr. x/2017, a fos
ÎCCJ 2021-09-06
0,98
ÎCCJ, Decizia nr. 234/2021
Asupra contestației de față, În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 400 din data de 20 iulie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2017, a f
ÎCCJ 2021-06-28
0,98
ÎCCJ, Decizia nr. 202/2021
Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin sentința penală nr. 39 din data de 26 ianuarie 2018, pronunțată de secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în dosarul nr. x/2
ÎCCJ 2020-09-21
0,98
ÎCCJ, Decizia nr. 145/2020
Asupra contestației de față, În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 400 din data de 20 iulie 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2017, secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție a res
ÎCCJ 2020-09-21
0,98
ÎCCJ, Decizia nr. 151/2020
Asupra apelului de față; În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința nr. 400 din data de 20 iulie 2017, pronunțată în Dosarul nr. x/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a respins, ca nef
Sursă