ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 510/2020

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 02 decembrie 2014 pe rolul Judecătoriei Brăila, iar ulterior, ca urmare a declinărilor de competență, pe rolul Tribunalului Brăila, secția a II-a civilă și a Tribunalului Brăila, secția I civilă, respectiv ca urmare a admiterii cererii de strămutare, pe rolul Tribunalului Vrancea, secția I civilă la data de 11 aprilie 2016, astfel cum a fost modificată, completată și precizată, reclamantul Inspectoratul de Poliție Județean Brăila, în contradictoriu cu pârâții Unitatea Administrativ Teritorială Brăila, Consiliul Local al Municipiului Brăila și Poliția Locală Brăila și terții chemați în judecată Ministerul Afacerilor Interne și Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, a solicitat:

(i) constatarea dreptului de proprietate publică a Statului Român și a dreptului de administrare al Ministerului Afacerilor Interne, prin Inspectoratul Județean de Poliție Brăila, asupra imobilului situat în Brăila, str. x, jud. Brăila;

(ii) evacuarea din imobilul de mai sus a pârâților Unitatea Administrativ Teritorială Brăila și Poliția Locală Brăila, precum și repunerea în posesie și administrare asupra imobilului a Ministerului Afacerilor Interne, prin Inspectoratul Județean de Poliție Brăila.

(iii) a invocat excepția de nelegalitate a Hotărârii Consiliului Local Brăila nr. 11/2006, în raport de prevederile art. 4 din Legea nr. 554/2004.

Prin cererea înregistrată la data de 12 octombrie 2017, în dosarul nr. x/2014 al Tribunalului Vrancea, secția I civilă, pârâta Poliția Locală Brăila a invocat excepția de nelegalitate a H.G. nr. 1705/2006 prin care s-a aprobat inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu privire la imobilul situat în Brăila, str. x, jud. Brăila.

Prin încheierea din 02 noiembrie 2017, Tribunalul Vrancea, secția I civilă a dispus disjungerea excepției de nelegalitate a H.G. nr. 1705/2006 și înregistrarea unui dosar separat, sub nr. x/2017, iar prin sentința civilă nr. 705/02.11.2017, pronunțată în dosarul nr. x/2017, s-a admis excepția de necompetență materială și s-a declinat competența de soluționare a cauzei, având ca obiect excepția de nelegalitate a H.G. nr. 1705/2006, în favoarea Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.

Cauza a fost înregistrată sub nr. x/2017 pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal la data de 13 noiembrie 2017, care prin sentința civilă nr. 13 din 30 ianuarie 2018 a respins excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate, invocată de intimatul Guvernul României; a admis excepția de nelegalitate parțială a H.G. nr. 1705/2006, invocată de Poliția Locală Brăila și a constatat nelegalitatea H.G. nr. 1705/2006, în ceea ce privește includerea în domeniul public a imobilului situat în Municipiul Brăila, str. x, inventariat cu denumirea O9.04 nr. M.F.P. 112495, cod clasificare 8.19.01.

Împotriva sentinței civile nr. 13/30.01.2018, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal au declarat recurs Inspectoratul de Poliție Județean Brăila, Ministerul Afacerilor Interne, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Brăila, precum și pârâtul Guvernul României.

2.1. Hotărârea Tribunalului Vrancea, secția I civilă

Prin sentința civilă nr. 705/2017 din data de 02 noiembrie 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Tribunalul Vrancea, secția I civilă a admis excepția de necompetență materială a instanței în soluționarea excepției de nelegalitate a H.G. nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului cu privire la imobilul teren și construcție situat în Brăila, invocată de pârâta Poliția Locală Brăila, în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție Județean Brăila, Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Brăila, Consiliul Local Municipal Brăila, Ministerul Afacerilor Interne și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal.

În considerentele acestei sentințe s-a reținut că, față de dispozițiile art. 130-131 cu referire la art. 124 din C. proc. civ. și dispozițiile art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, nu este competentă material să se pronunțe asupra excepției de nelegalitate a unei hotărâri de Guvern, situație în care s-a declinat competența de soluționare a acesteia în favoarea Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.

2.2. Hotărârea Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 160/2019 din data de 14 octombrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, invocată de Ministerul Afacerilor Interne și a declinat competența de soluționare a excepției de nelegalitate a HCL nr. 1705/2006 în favoarea Tribunalului Vrancea, secția I civilă.

În consecință, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus trimiterea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut incidența dispozițiilor art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 76/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010, care au modificat Legea nr. 554/2004, intrate în vigoare odată cu Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., respectiv la data de 15.02.2013.

Astfel, a apreciat că legea procesuală aplicabilă litigiului este cea nouă, ulterioară datei de 15.02.2013, întrucât dosarul nr. x/2014 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Brăila, declinat ulterior către Tribunalul Brăila și apoi către Tribunalul Vrancea la data de 02.12.2014. Având în vedere dispozițiile legale speciale precitate ce reglementează regimul excepției de nelegalitate, a constatat că aceasta cade în competența instanței învestite cu soluționarea pe fond a litigiului și în fața căreia a fost invocate, respectiv Tribunalul Vrancea, secția I civilă.

II. Decizia ÎCCJ pronunțată în regulator de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vrancea, secția I civilă, pentru considerentele ce urmează:

Înalta Curte constată că, în cauză ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Reclamantul Inspectoratul de Poliție Județean Brăila a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Unitatea Administrativ Teritorială Brăila, Consiliul Local al Municipiului Brăila și Poliția Locală Brăila și terții chemați în judecată Ministerul Afacerilor Interne și Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice: (i) constatarea dreptului de proprietate publică a Statului Român și a dreptului de administrare al Ministerului Afacerilor Interne, prin Inspectoratul Județean de Poliție Brăila, asupra imobilului situat în Brăila, str. x, jud. Brăila; evacuarea din imobilul de mai sus a pârâților Unitatea Administrativ Teritorială Brăila și Poliția Locală Brăila, precum și repunerea în posesie și administrare asupra imobilului a Ministerului Afacerilor Interne, prin Inspectoratul Județean de Poliție Brăila. De asemenea, a invocat excepția de nelegalitate a Hotărârii Consiliului Local Brăila nr. 11/2006, în raport de prevederile art. 4 din Legea nr. 554/2004.

Acțiunea astfel formulată a fost înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Brăila în dosar nr. x/2014.

Ulterior, ca urmare a declinărilor de competență, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila, secția a II-a civilă și a Tribunalului Brăila, secția I civilă și, după admiterea cererii de strămutare, pe rolul Tribunalului Vrancea, secția I civilă la data de 11 aprilie 2016, în dosar nr. x/2014.

În fața Tribunalului Vrancea, secția I civilă, în dosarul nr. x/2014, pârâta Poliția Locală Brăila a invocat excepția de nelegalitate parțială a H.G. nr. 1705/2006.

Prin urmare, Tribunalului Vrancea, secția I civilă este instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate din speță.

Prin încheierea din 02.11.2017 pronunțată de Tribunalului Vrancea, secția I civilă în dosarul nr. x/2014, s-a disjuns cererea privind soluționarea excepției de nelegalitate a H.G. nr. 1705/2006 și s-a format dosarul nr. x/2017.

Prin urmare, obiectul cererii deduse judecății în prezenta cauză vizează excepția de nelegalitate a H.G. nr. 1705/2006, invocată de pârâta Poliția Locală Brăila în dosarul nr. x/2014 al Tribunalului Vrancea, secția I civilă.

Prin sentința civilă nr. 705/2017 din data de 02.11.2017, pronunțată de Tribunalului Vrancea, secția I civilă în dosarul nr. x/2017, s-a admis excepția de necompetență materială în soluționarea excepției de nelegalitate parțială a H.G. nr. 1705/2006 și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.

Prin sentința civilă nr. 13/2018 din 30 ianuarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017 s-a respins, ca nefondată, excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate, invocată de intimatul Guvernul României; s-a admis excepția de nelegalitate parțială a H.G. nr. 1705/2006, invocată de Poliția Locală Brăila și în consecință și s-a constatat nelegalitatea H.G. nr. 1705/2006 în ceea ce privește includerea în domeniul public a imobilului situat în Municipiul Brăila, str. x, inventariat cu denumirea O9.04. nr. M.F.P. 112495, cod clasificare 8.19.01.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții (pârâți în excepția de nelegalitate) Inspectoratul de Poliție Județean Brăila, Ministerul Afacerilor Interne, Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Brăila, precum și pârâtul Guvernul României.

Prin cererea de recurs, recurentul-reclamantul Ministerul Afacerilor Interne a invocat faptul că nu a fost citat cu respectarea dispozițiilor art. 153 C. proc. civ., încălcându-i-se drepturile procedurale, și că, în acest mod, nu a putut invoca excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Galați în soluționarea excepției de nelegalitate ce face obiectul prezentei cauze.

Prin Decizia nr. 2165 din data de 17 aprilie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a constatat că recurentul-reclamantul Ministerul Afacerilor Interne nu a fost citat cu respectarea dispozițiilor art. 153 C. proc. civ. și nici nu avea termen în cunoștință, astfel că nu a avut posibilitatea să invoce excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Galați în soluționarea excepției de nelegalitate a H.G. nr. 1705/2006, motiv pentru care a admis recusurile, a casat hotărârea recurată și a trimis cauza spre rejudecare Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, pentru discutarea și soluționarea excepției de necompetență materială a acestei instanțe în soluționarea excepției de nelegalitate a H.G. nr. 1705/2006, invocate de pârâta Poliția Locală Brăila în dosarul Tribunalului Vrancea, secția I civilă, în condiții de contradictorialitate, respectiv cu procedura de citare legal îndeplinită.

Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 160/2019 din data de 14 octombrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2017, a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, invocate de Ministerul Afacerilor Interne și a declinat competența de soluționare a excepției de nelegalitate a HCL nr. 1705/2006 în favoarea Tribunalului Vrancea, secția I civilă, sens în care a constatat ivit conflictul negativ de competență.

Înalta Curte constată că potrivit art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004, modificat prin Legea nr. 76/2012:

"(1) Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu ori la cererea părții interesate.

(2) Instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunțe asupra excepției, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză. În situația în care instanța se pronunță asupra excepției de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul."

Din analiza acestor prevederi legale rezultă că instanța competentă să se pronunțe asupra excepției de nelegalitate este chiar instanța învestită cu soluționarea fondului pricinii în care a fost invocată excepția, și nu instanța de contencios administrativ determinată potrivit dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004.

Prin urmare, Tribunalul Vrancea, secția I civilă a apreciat în mod greșit că în speță competența de soluționare a excepției de nelegalitate se stabilește conform dispoziției de la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, aplicând greșit dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare anterioară datei de 15.02.2013, care atribuiau competența de soluționare a excepției de nelegalitate în favoarea instanței de contencios administrativ, la sesizarea instanței învestite cu judecata fondului litigiului.

Or, noua reglementare a dispozițiilor sus-menționate a readus excepția de nelegalitate în competența instanței în fața căreia a fost invocată, indiferent de natura juridică a litigiului, fiind evident caracterul incidental al acesteia.

În concluzie, se reține că procedura de soluționare a excepției de nelegalitate este guvernată, în ceea ce privește instanța competentă, de instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate, care în speță este Tribunalul Vrancea, secția I civilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Vrancea, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanții Inspectoratul de Poliție Județean Brăila, Ministerul Afacerilor Interne, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Brăila, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului, Poliția Locală Brăila, Unitatea Administrativ Teritorială Brăila - prin Primar, Consiliul Local al Municipiului Brăila, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliara Brăila, în favoarea Tribunalului Vrancea, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30 ianuarie 2020.