ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6118/2013

Asupra conflictului negativ

de competență de față,

Din examinarea lucrărilor

din dosar a constatat următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare

în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 22 iunie 2012

reclamanta

Unitatea Administrativ-Teritorială a Orașului Pantelimon prin Primar I.M., în contradictoriu

cu pârâtele Curtea de Conturi a României și Camera de Conturi Ilfov a solicitat

anularea în totalitate a încheierii din 25 mai 2012 emisă de prima pârâtă, admiterea

contestației formulate împotriva deciziei emisă de cea de-a doua pârâtă și, pe cale

de consecință, anularea parțială a deciziei în sensul anulării măsurilor dispuse

la pct. 1.1 lit. a), b), c) și a celor de la pct. 11.1 lit. b) și c), cu cheltuieli

de judecată.

2.Hotărârea Tribunalului

A. Prin sentința nr. 4418

din 8 noiembrie 2012 a Tribunalului București a fost declinată competența de soluționare

a litigiului dintre

reclamanta

Unitatea Administrativ-Teritorială a Orașului Pantelimon prin Primar I.M., în contradictoriu

cu pârâtele Curtea de Conturi a României și Camera de Conturi Ilfov

în favoarea Curții de

Apel București.

B. Motivele de fapt și

de drept care au stat la baza formării convingerii instanței.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța a reținut că obiectul acțiunii de față îl constituie anularea

în totalitate

a încheierii din 25 mai 2012 emisă de Curtea de Conturi a României și admiterea

contestației formulate împotriva deciziei emisă de Camera de Conturi Ilfov.

Potrivit dispozițiilor

pct.

228 din Hotărârea Plenului Curții de Conturi, în vigoare,

„Competența de soluționare a sesizării formulate de conducătorul entității

verificate împotriva

încheierii emise de Comisia de soluționare a contestațiilor aparține secției de

contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel în a cărei rază teritorială

se află sediul entității verificate, în condițiile legii contenciosului administrativ.”

Instanța

a reținut că entitatea verificată este

Unitatea Administrativ-Teritorială a Orașului

Pantelimon

, iar sediul său se află în circumscripția Curții de Apel București,

astfel că, în temeiul art. 10 alin. (

1

)

teza

II din Legea nr. 554/2004, potrivit căreia litigiile privind actele administrative

emise de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios

administrativ și fiscal ale Curților de Apel, dacă prin lege specială nu se prevede

altfel, competența aparține acestei Curți.

Apel

A. Prin sentința nr. 622

din 11 februarie 2013 a Curții de Apel București a fost declinată competența de

soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Constatând ivit un conflict

negativ de competență, a fost înaintat dosarul la Î.C.C.J., pentru pronunțarea regulatorului

de competență.

B. Motivele de fapt și

de drept care au stat la baza formării convingerii instanței.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța a reținut că practica I.C.C.J. este în sensul că actul administrativ

care produce efecte juridice și care este supus obligației de executare este decizia

emisă de Camera de conturi județeană, care este o autoritate publică de nivel local,

astfel încât competența de soluționare a litigiului a fost stabilită în favoarea

tribunalului, fiind incidente dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului

administrativ.

II. Decizia pronunțată

de Înalta Curte

Înalta Curte de Casație

și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate

cu dispozițiile art. 20, 21, 22 C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse

judecății și dispozițiile legale incidente va stabili competența de soluționare

a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția contencios administrativ și

fiscal, pentru considerentele ce urmează:

Înalta Curte a constatat

că, în cauza de față, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic,

întrucât dispozițiile art. 20 pct. 2 C. proc. civ. dispun că există conflict de

competență când două sau mai multe instanțe, prin hotărâri irevocabile, s-au declarat

necompetente să judece același litigiu.

Analizând actele dosarului,

Înalta Curte a constatat că obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă

anularea unui act administrativ emis de o autoritate publică locală, a deciziei

Camerei de Conturi a Județului Ilfov, precum și a hotărârii emise în soluționarea

contestației formulate împotriva deciziei arătate, respectiv a încheierii din

25 mai 2012 a Curții de Conturi a României.

Înalta Curte reține că

dispozițiile din regulamentul Curții de Conturi nu pot fi aplicate cu prioritate

față de Legea contenciosului administrativ aplicabilă.

Dispozițiile pct. 228

și pct. 229 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice

Curții de Conturi, precum și modificarea actelor rezultate din aceste activități

aprobat prin hotărârea din 4 noiembrie 2010 publicat în M. Of. la data de 13 decembrie

2010, prevăd: competența de soluționare a sesizării formulate de conducătorul unității

verificate împotriva încheierii emise de Comisia de soluționare a contestațiilor

aparține secției de contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel

în a cărei rază teritorială se află sediul entității verificate, în condițiile Legii

contenciosului administrativ. Cauzele aflate pe rolul instanțelor la data publicării

prezentului Regulament în M. Of. al României, Partea I , vor continua să se judece

potrivit regulamentului aplicabil în momentul sesizării instanței.

Înalta Curte constată

că „Regulamentul” a fost adoptat în vederea organizării executării Legii nr. 94/1992

privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, în conformitate cu prevederile

art. 11 alin. (2) și art. 33 alin. (1) din lege, iar prevederile pct. 228, 229 din

Regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 130/2010 nu pot

înfrânge dispozițiile Legii nr. 554/2004, care reprezintă dreptul comun în materia

contenciosului administrativ și la care însuși Regulamentul face trimitere.

Referindu-se la competența

instanțelor de contencios administrativ, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

prevede: „Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile

publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții,

datorii vamale și accesorii ale acestora, de până la 500.000 RON, se soluționează,

în fond, de Tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative

emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc

taxe și impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora, mai mari

de 500.000 RON, se soluționează, în fond, de secțiile de contencios administrativ

și fiscal ale Curților de Apel, dacă prin lege specială nu se prevede altfel”.

Înalta Curte a reținut

că Legea contenciosului administrativ a stabilit, prin dispozițiile art. 10, competența

materială de soluționare a cauzelor în raport de două criterii și anume, al locului

ocupat de organul care a emis ori încheiat actul și al cuantumului litigiului ce

are ca obiect taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii

ale acestora.

Având în vedere obiectul

cauzei de față, care privește un act administrativ emis de o autoritate publică

locală, respectiv decizia emisă de Camera de Conturi a Județului Ilfov, competența

de soluționare a cauzei este stabilită exclusiv în raport de criteriul locului ocupat

de organul emitent al actului atacat.

Având în vedere considerentele

expuse cât și dispozițiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte stabilește

competența de soluționare a cauzei deduse judecății și care formează obiectul conflictului

de competență în favoarea Tribunalului București, Secția contencios administrativ

și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Unitatea Administrativ Teritorială

a orașului Pantelimon prin primar I.M. și pârâții Curtea de Conturi a României și

Camera de conturi Ilfov în favoarea Tribunalului București, secția a IX-a contencios

administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 septembrie

2013.